Bruxismul la copii: cauze, simptome și tratament

Frecarea dinților, scrâșnirea sau ciocnirea lor în mod conștient sau chiar inconștient, se numește bruxism. Mai precis de atât, este o afecțiune orală caracterizată prin mișcări ritmice, repetitive, adesea involuntare, de frecare sau încleștare a dinților, în afara momentelor care implică masticația sau vorbirea.

Bruxismul a fost extrem de mult studiat de-a lungul timpului, având o mulțime de efecte negative nu doar asupra dinților, ci și asupra mușchilor feței și gâtului și asupra articulației temporo-mandibulare (cea din fața urechii).

De câte feluri este bruxismul?

Bruxismul se poate manifesta în diferite momente ale unei zile. Probabil ați mai auzit persoane spunând că scrâșnesc din dinți în timpul nopții, acesta fiind bruxismul nocturn. Cel care se manifestă atunci când oamenii sunt conștienți, treji, se numește bruxism diurn. Bruxismul diurn apare mai frecvent la femei, însă cel nocturn nu are o preferință pentru femei sau bărbați, fiind afectate ambele sexe în aceeași măsură. Indiferent de tipul acestei afecțiuni, ea se instalează mai frecvent la persoanele tinere și doar într-o foarte mică măsură la oamenii peste 60 ani.

Cauzele bruxismului la copii

Deși poate este de necrezut, studiile recente arată că bruxismul apare mai des la copii decât la adulți. Una dintre cele mai comune cauze care provoacă bruxismul la copii este cea de natură psihologică, stresul și anxietatea fiind doi dintre cei mai incriminați factori.

În apariția bruxismului contribuie, de asemenea, sindroamele hiperkinetice care se asociază cu tulburări ale somnului, precum:

• somnolență;
• urinare în pat;
• coșmaruri;
• frică de întuneric.

Anxietatea la copii se manifestă diferit față de adulți, deoarece își modifică manifestările pe măsură ce copilul crește și este dificil de interpretat. Anxietatea este frecvent asociată cu un tonus muscular crescut (adică mușchii sunt mai activi și încordați decât în mod normal), astfel că acesta este un mecanism prin care se poate explica apariția bruxismului.

Copiii care au probleme în sfera ORL (sforăie noaptea), care au probleme de respirație, apnee de somn sau un somn de slabă calitate (suprastimulare înainte de somn, lumină nepotrivită în cameră, expunerea la ecrane, consumul de zahăr adăugat în fiecare zi) sunt mai predispuși la bruxism nocturn, fiind niște indicii foarte bun de urmărit pentru diagnosticarea din timp a bruxismului.

Bruxismul la copii poate fi și temporar, în perioada în care ei schimbă dinții. Modul în care se petrece acest lucru este că oasele maxilare cresc în dimensiune, apărând un dezechilibru între mărimea acestora și mărimea dinților temporari (se observă acest lucru prin spațiile care apar între dinți). Astfel, prin mișcările de scrâșnire ale dinților, se încearcă găsirea unui echilibru prin restabilirea contactelor dintre dinți.

Ce simptome și efecte apar în cadrul bruxismului?

Bruxismul produce o mulțime de dezechilibre, fiind o afecțiune declanșată de mai mulți factori, și nu afectează doar dinții, deși motivul principal pentru care pacienții se prezintă în cabinet este tocirea vizibilă a dinților sau faptul că părinții observă zgomotele scrâșnirii dinților. Cele mai importante efecte care apar în urma scrâșnirii dinților odată cu trecerea timpului sunt:

• Dinți abrazați/tociți – din cauza mișcării de frecare.
• Fracturi ale marginilor dinților – din cauza fragilității smalțului subțiat.
• Dureri de cap – din cauza tensiunii musculare constante.
• Sensibilitate dentară – din cauza subțierii stratului de smalț și expunerea dentinei. Tot din această cauză dinții sunt mai galbeni.
• Dureri în articulația temporo-mandibulară – din cauza mișcărilor frecvente ale mandibulei, fără perioade prea lungi de repaus (se manifestă sub formă de dureri la nivelul tâmplelor).
• Zgomote provenite din articulația temporo-mandibulară (cracmente sau crepitații), care se aud precum pocniturile (la nivelul urechii).
• Dureri la nivelul mușchilor feței.
• Limitarea deschiderii gurii.
• Oboseală accentuată în timpul zilei.

Cum se diagnostichează bruxismul?

Bruxismul nu este o afecțiune care să pună în pericol viața unei persoane, dar, cu siguranță, poate afecta calitatea acesteia prin multitudinea de simptome care pot apărea. Deși s-au testat multe metode prin care bruxismul să fie diagnosticat, precum electromiografia, teste psihologice, chestionare sau examinarea stomatologică, pentru un diagnostic corect, toate acestea ar trebui să fie corelate una cu cealaltă și nu trebuie trase concluzii după un singur test.

Medicul stomatolog va analiza dinții dacă aceștia prezintă fațete de uzură, dacă sunt sensibili, dacă plombele sau coroanele sunt tocite. Va examina mușcătura, articulația temporo-mandibulară și va asculta zgomotele produse de acestea, dacă există. Totodată, este bine să se discute cu pacientul/cu părinții pentru a afla dacă există traume psihologice în antecedente, depresie sau anxietate.

Cea mai bună metodă de a diagnostica bruxismul nocturn este polisomnografia sau studiul somnului. Ea este folosită pentru a detecta tulburări ale somnului, variațiile nivelului de oxigen și mișcările ritmice ale unor mușchi. Se poate face fie într-o clinică, fie acasă cu echipamentul oferit de către un specialist. Polisomnografia este extrem de utilă în cazul care există suspiciunea de apnee de somn, frecvent asociată cu bruxismul. Din păcate, această metodă nu este folosită atât de mult, în special datorită costurilor pe care le presupune.

Cum tratăm bruxismul?

• Dacă stresul sau anxietatea este cauza, se recomandă schimbarea stilului de viață și ajutorul unui specialist (psiholog, psihoterapeut) pentru a găsi soluțiile de diminuare a anxietății.
• Gutierele s-au dovedit a fi foarte eficiente pentru a preveni uzura dentară cauzată de bruxism. Ele sunt făcute de către un tehnician dentar, după ce a fost luată o amprentă (mulajul dinților) de către medicul dentist în prealabil. Se poartă în funcție de tipul bruxismului (diurn sau nocturn) ziua sau noaptea. Pentru copiii cu dinți temporari sau cu dentiție mixtă (dinți temporari și permanenți), nu sunt recomandate gutierele deoarece pot încetini și modifica procesul de creștere al oaselor maxilare și alinierea corectă a dinților.
• Fizioterapie (masaj, terapie laser, infraroșu, exerciții pentru musculatura feței) poate ajuta la relaxarea musculară, ceea ce va reduce tensiunea și durerile de la nivelul articulatiilor temporo-mandibulare, feței, capului și gâtului.
• Schimbarea medicamentelor de către medicul specialist (în special în cazul antidepresivelor) poate fi soluția cea mai bună dacă s-au eliminat alte cauze ale bruxismului.
• Tratarea afecțiunilor care au drept consecință bruxismul (apneea de somn, boala refluxului gastro-esofagian etc).

Cu ce rămânem din acest articol?

• Bruxismul apare în urma unui cumul de factori.
• Este mai frecvent la tineri decât la persoanele în vârstă.
• Poate apărea și la copii.
• Nu produce doar tocirea dinților, ci și dureri la nivelul feței și limitarea deschiderii gurii
• Somnul de calitate este esențial.
• Cea mai bună metodă de diagnostic a bruxismului nocturn este polisomnografia.
• Ajutorul unui psiholog nu trebuie neglijat în cazul bruxismului
• Un stil de viață echilibrat previne apariția bruxismului.

Surse

Bruxism defined and graded: an international consensus. F. Lobbezoo, J. Ahlberg, A. G. Glaros, T. Kato, K. Koyano, G. J. Lavigne, R. De Leeuw, D. Manfredini, P. Svensson & E. Winocur.
The Role of Traumatic Occlusion as an Etiological Factor for Development of Bruxism in Children. Biljana Kapusevska, Nikola Dereban
Bruxism in Children: A Warning Sign for Psychological Problems. Andréa Gonçalves Antonio,  Viviane Santos da Silva Pierro, Lucianne Cople Maia
The relationhip between occlusal factors and bruxism in permanent and mixed dentition in Turkish children. Saziye Sari, Hayriye Sonmez
Sleep bruxism in children: relationship with screen-time and sugar consumption. Claudia Restrepo, Adriana Santamaría, Rubén Manrique
Sleep Bruxism in Children: Etiology, Diagnosis, and Treatment—A Literature Review. Sylwia Bulanda, Danuta Ilczuk-Rypuła, Aleksandra Nitecka-Buchta, Zuzanna Nowak, Stefan Baron and Lidia Postek-Stefanska
Sleep bruxism: an overview for clinicians. H. Beddis, M. Pemberton & Stephen Davies
Bruxism: A Literature Review. Shilpa Shetty, Varun Pitti, C. L. Satish Babu, G. P. Surendra Kumar, B. C. Deepthi
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bruxism/symptoms-causes/syc-20356095
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/bruxism

Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite