Informații generale
Cariile dentare reprezintă una dintre cele mai comune probleme de sănătate orală la nivel global și afectează un număr semnificativ de copii, regăsindu-se la 46.2% din dinții de lapte și la 53.8% din dinții permanenți proaspăt erupți. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și altor studii, cariile dentare la copii rămân o problemă de sănătate publică majoră în multe țări, atât dezvoltate, cât și în curs de dezvoltare, la care se remarcă lipsa conștientizării asupra importanței sănătății cavității orale și un acces mai redus la îngrijire de specialitate.
Ce sunt cariile dentare și cum se formează?
Procesul de formare a cariilor dentare este complex și multifactorial, implicând bacterii, dietă și igienă orală. Înțelegerea acestui proces este esențială, deoarece poate contribui la prevenirea și tratarea cariilor.
Primul pas în producerea cariilor este formarea plăcii bacteriene – un film lipicios și incolor format, în principal, din bacterii și resturi alimentare care se depun pe suprafața dinților. Aceasta se formează atunci când bacteriile din gură se hrănesc cu zaharuri și carbohidrați din alimentele consumate. Bacteriile metabolizează acești nutrienți, formând acizi. Acizii produși de bacterii încep să erodeze (demineralizeze) smalțul dinților, care este stratul dur exterior al dintelui. Astfel, se pierd mineralele esențiale, cum ar fi calciul și fosfații, ceea ce duce la slăbirea și deteriorarea smalțului.
Pe măsură ce procesul de demineralizare continuă, se formează o cavitate (o gaură) în smalț. Inițial, aceasta poate fi doar o mică deteriorare a suprafeței, dar poate progresa în profunzime către straturile interne ale dintelui, fiind reprezentate de dentină sau chiar pulpa dintelui (structura care cuprinde nervul dintelui și vasele de sânge).
Cauzele apariției cariilor dentare la copii
- Igiena dentară precară: lipsa unui periaj regulat (de 2 ori pe zi), cu pastă de dinți cu fluor, îi poate permite plăcii bacteriene să se acumuleze pe dinți, crescând riscul de dezvoltare a cariilor. De asemenea, neutilizarea aței dentare poate lăsa resturi de alimente și placă între dinți, putând duce la formarea cariilor interdentare.
- Consumul excesiv de alimente dulci sau acide: consumul frecvent de dulciuri, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe și alte alimente bogate în zahăr contribuie la formarea cariilor. Totodată, dulciurile și alimentele rafinate reprezintă un pericol pentru integritatea dinților, în special dacă sunt consumate zilnic.
- Lipsa de fluor în apa potabilă: consumul de apă care nu este fluorizată sau folosirea unei paste de dinți fără fluor poate crește riscul de carii, deoarece fluorul ajută la întărirea smalțului, oferind carioprotecție prin sporirea proceselor de remineralizare. În prezent, foarte puține regiuni din țara noastră mai au apă fluorizată.
- Secreție salivară în cantitate mică: o secreție salivară redusă poate contribui la apariția cariilor. Saliva are rolul de a curăța în permanență suprafețele dentare, având și rol antiseptic, antibacterian și de autocurățire, alături de limbă.
- Demineralizarea dinților de lapte, imediat după erupția lor: deși primul factor incriminat este igiena dentară insuficientă, lipsa anumitor vitamine sau minerale poate avea drept consecință apariția și evoluția demineralizărilor. Poți afla mai multe despre demineralizări, chiar aici.
Factori de risc pentru apariția cariilor dentare
- Vârsta: copiii și adolescenții reprezintă grupuri de vârstă cu o igienă orală mai puțin riguroasă, din cauza lipsei conștientizării și sunt mai predispuși la un consum mai mare de dulciuri și băuturi îndulcite și acidulate..
- Fumatul și utilizarea produselor din tutun, precum tutunul de mestecat, pot contribui la problemele dentare. În general, fumătorii au igienă dentară mai precară, iar fumatul se manifestă, de cele mai multe ori, la nivelul gingiilor, afectând circulația vaselor de sânge de la nivelul acestora.
- Poziția dinților: alinierea incorectă a dinților sau o mușcătură nepotrivită, pot contribui la acumulări mari de placă bacteriană. Dinții înghesuiți, spre exemplu, nu permit curățarea optimă a tuturor suprafețelor și nici pătrunderea salivei sau a limbii, pentru a promova autocurățirea.
- Anumite afecțiuni medicale, precum cele care reduc fluxul de salivă: saliva contribuie la neutralizarea acizilor și la spălarea resturilor de alimente. Bolile sau medicamentele care reduc producția de salivă pot crește riscul de carii. Boala de reflux gastroesofagian se manifestă prin arsuri retrosternale și regurgitații, astfel că prin sucurile gastrice care ajung în cavitatea orală, smalțul este erodat și distrus progresiv.
Cum știi că cel mic are carii dentare
De obicei, cariile dentare la copii, în fazele incipiente, nu sunt descoperite, deoarece nu dor decât în stadii avansate. Ca părinte, este absolut esențial ca, până la vârsta de 7-8 ani cel puțin, să intervină în realizarea igienei și la observarea atentă a dinților copilului. Iată ce putem observa:
- Durerea de dinți sau gingii inflamate: în special când se discută despre carii interdentare, papila interdentară (gingia dintre doi dinți sau dintre două măsele) se inflamează și devine foarte dureroasă, în momentul în care resturi de alimente se blochează între dinți. Durerea, pe de altă parte, apare destul de târziu, când caria este foarte avansată.
- Sensibilitate dentară (la rece sau cald): dacă cel mic se plânge de durere sau disconfort atunci când mănâncă alimente dulci, reci sau calde, acesta ar putea fi un semn al cariilor.
- Pete închise la culoare: cel mai adesea, acestea pot fi observate la nivel interdentar sau ocluzal (suprafața folosită la masticație) unde, prin transparența smalțului, se observă o pată gri sau maro, fiind un semn al cariilor interdentare. De asemenea, cariile incipiente se pot manifesta prin pete albe, mate, semn al demineralizărilor.
- Respirație urât mirositoare: când se formează o cavitate (gaură) în dinte sau între dinți, în cazul cariilor interdentare, se adună resturi alimentare, care se îndepărtează cu greu și, rămânând acolo mai mult timp, ajung să fermenteze, apărând astfel un miros neplăcut al cavității orale.
Câte tipuri de carii dentare există la copii?
În funcție de nivelul la care se întind cariile sau localizarea acestora, acestea pot fi de mai multe tipuri, unele dintre ele fiind mai grave sau mai complicate decât altele.
Tipuri de carii dentare în funcție de gravitate
- Superficiale – mai sunt cunoscute și sub numele de demineralizări și reprezintă stadiul inițial al cariei, caracterizat prin apariția unor pete albe opace pe suprafața smalțului. Pata albă indică demineralizarea smalțului, dar fără formarea unei cavități.
- Medii – după demineralizarea smalțului, evoluția cariei are loc spre dentină, care nu este la fel de dură ca smalțul. Astfel, cariile medii se întind în smalț și prima jumătate a dentinei.
- Profunde – cariile profunde se întind până în apropierea nervului, existând pericolul de a ajunge la acesta, afectând integritatea lui.
Tipuri de carii dentare în funcție de locul unde apar
Carii coronare sau carii pe suprafața ocluzală
Sunt frecvente la copii, în special în perioada 6-12 ani, când apar măselele definitive, iar copiii obișnuiesc să se împotrivească ajutorului primit de la părinți pentru realizarea igienei dentare. Acest tip de carie se dezvoltă în șanțurile și gropițele dinților posteriori, deoarece acestea sunt dificil de curățat și pot acumula resturi alimentare și placă bacteriană.
Carii pe suprafețele laterale ale dintelui
Ele apar, de obicei, la dinții de lapte, din cauza neutilizării aței interdentare. Acestea apar între dinți, unde placa bacteriană și resturile alimentare se pot acumula ușor. Cariile interproximale sunt mai dificil de detectat în stadiile inițiale fără radiografii dentare, deoarece nu sunt vizibile la inspecția orală obișnuită.
Carii de colet (în apropierea gingiei)
Acest tip de carie se dezvoltă la nivelul sau sub linia gingivală. Pot fi cauzate de o igienă orală slabă, de alimentația bogată în zahăr și sunt agravate de retracția gingiilor, deoarece cementul (echivalentul smalțului pe suprafața rădăcinii), este expus mediului oral. În mod normal, aceste carii nu sunt atât de dese, deoarece suprafețele nu rețin placă bacteriană, fiind astfel zone cu risc redus.
Carii secundare
Apar în jurul unei obturații (plombe existente), din cauza vechimii acesteia, igienei precare sau din cauza fracturării plombei. În cazul în care plomba este veche, materialul se contractă în timp, lăsând un spațiu (nu mereu vizibil cu ochiul liber), prin care saliva, bacteriile și resturile alimentare se pot infiltra. Acest lucru poate duce la apariția unei noi carii.
Caria de biberon
Cariile de biberon sunt un tip special de carii, care afectează dinții de lapte la copiii mici, adesea cauzate de expunerea prelungită a dinților la lichide dulci, cum ar fi laptele, sucurile de fructe sau lapte praf, mai ales în timpul somnului. Acestea se manifestă prin apariția unor demineralizări în apropierea gingiei, în special pe incisivii temporari (centrali și laterali). Acest tip de carie evoluează extrem de rapid, dacă nu sunt măsuri de oprire a evoluției și duc la pierderea timpurie a dinților de lapte.
Diagnosticul cariilor dentare pe dinții de lapte
Pentru a menține sănătatea dinților copiilor, este necesar ca ei să fie aduși constant la medicul pedodont, începând consultațiile încă de la apariția primului dinte. Controlul se face la 3-4 sau 6 luni (în funcție de necesitate) și sunt monitorizate atât erupțiile dentare, cât și igiena, rutina și starea dinților.
La acest control, dacă medicul pedodont va suspecta vreo carie, poate oferi o trimitere către radiologie, pentru a obține mai multe detalii despre profunzimea cariilor și existența altora care nu se văd la examinarea clinică. Radiografia este cel mai bun instrument pentru diagnosticul cariilor, iar părinților nu trebuie să le fie teamă de radiații, deoarece nivelul acestora a fost considerabil redus odată cu modernizarea aparatelor de radiologie. Dacă ai nevoie de o consultație pentru copilul tău, ne poți găsi în clinica din Unirii sau în cea din Dorobanți.
Cum se tratează cariile dentare la copii? Metode de tratament
În general, cariile la copii se tratează asemănător precum cele ale adulților. Se iau întotdeauna în considerare următorii factori în tratarea cariilor:
- nivelul de cooperare al copilului;
- profunzimea cariei;
- timpul până la exfolierea (căderea) dintelui.
În unele cazuri, dacă dintele se mișcă și sunt mai puțin de 6 luni până acesta va cădea, se preferă temporizarea tratamentului, până când acesta cade sau va fi extras. Dacă, dimpotrivă, dintele are mai mult de 1 an de rezistat pe arcadă, acesta va fi tratat pentru a menține spațiul necesar viitorului dinte permanent.
Cariile simple necesită un tratament simplu, de îndepărtare a țesuturilor alterate (smalț, dentină), apoi se dezinfectează și se aplică o obturație coronară (plombă), care înlocuiește țesuturile pierdute. Cariile complicate implică și nervul, iar pentru o astfel de carie este necesar tratamentul de canal. Acesta se realizează în mai multe etape, pentru a evita anestezia locală și este o procedură nedureroasă.
Cum previi apariția cariilor dentare pe dinții și măselele de lapte
Caria, la orice vârstă, apare în urma unui cumul de factori. Dacă tu, ca părinte, reușești să reduci cât de mult se poate expunerea la acești factori, riscul apariției cariilor poate fi mult diminuat. Hai să vedem ce putem face, pentru a ajuta copiii să nu se confrunte cu cariile dentare. Vom ține cont de:
- Igiena orală corespunzătoare: acest lucru înseamnă periajul dinților de minimum 2 ori pe zi, cu ajutorul unei periuțe adecvate vârstei copilului. De asemenea, vom apela și la mijloacele suplimentare de igienă, precum ața dentară sau dușul bucal. Curățarea interdentară este absolut necesară imediat ce dinții încep să se atingă între ei.
- Dieta sănătoasă: este extrem de importantă, în special în ceea ce privește consumul excesiv de carbohidrați rafinați. Deși nu putem să ferim copiii de toate dulciurile, limitarea consumului acestora, în special în primii 2 ani de viață, reduce nu doar riscul de apariție a cariilor, ci și pe cel de obezitate în viața matură.
- Vizitele regulate la dentist: la copii, cariile au o evoluție extrem de rapidă. Așadar, spre deosebire de adulți, vizitele periodice trebuie făcute la fiecare 3-4 luni, pentru a depista din timp un proces carios.
- Aportul suficient de fluor: la noi în țară apa nu mai este fluorizată, cu excepția câtorva zone limitate. Astfel, necesarul de fluor este luat exclusiv din pasta de dinți și din alte produse de igienă dentară. În funcție de vârsta copilului, se alege o pastă corespunzătoare de dinți, care va fi un aliat foarte important în reducerea riscului carios.
Echipa de medici pedodonți #GENTLE
Dr. Luiza Luca
Medic Pedodont
Dr. Andreea Ion (Mihai)
Medic Pedodont
Dr. Laura Neaga
Medic Pedodont