Informații generale
Cea mai răspândită afecțiune cronică din lume este caria dentară, care afectează până la 80% dintre persoanele cu vârsta de 30 ani. Deși dinții sunt adesea neglijați și sunt prioritate alte probleme de sănătate, statusul cavității orale este extrem de important pentru bunăstarea întregului organism.
Ce sunt cariile dentare?
Caria dentară apare ca urmare a acțiunii unui cumul de factori care țin de igienă, dietă și obiceiuri din viața de zi cu zi. Atunci când resturile alimentare stau pe dinte, în contact îndelungat cu smalțul, ele fermentează, producând acizi benefici pentru bacterii. În timpul nopții, în special, cantitatea de salivă scade și, astfel, se reduce și potențialul acesteia de autocurățire, creând condițiile ideale pentru multiplicarea microorganismelor. Astfel, se creează un dezechilibru în cavitatea orală între bacteriile bune și cele rele.
Primul semn al apariției cariei dentare este demineralizarea smalțului, care se manifestă prin apariția unei pete albe, mate, de aspectul cretei. Acesta este momentul în care smalțul pierde din mineralele care îl alcătuiesc, devenind vulnerabil.
Următorul pas constă în distrugerea smalțului, prin apariția unei cavități (găuri), bacteriile ajungând la dentină. Dentina are o consistență mai moale decât smalțul, cu mai puține minerale, fiind mai sensibilă la acțiunea distructivă a bacteriilor. După ce caria ajunge la dentină, drumul acesteia către nerv este mult mai facil, iar dacă este o carie cu deschidere mică în smalț și saliva nu poate pătrunde să ajute la remineralizarea și cronicizarea cariei, caria va avansează extrem de rapid către nerv.
Odată ajunsă la nerv, caria invadează locul în care acesta stă, infectându-l și ducând la inflamația nervului, cauzând ceea ce se numește pulpită (inflamația pulpei dentare). Dacă nu este tratată, prin pulpectomie sau pulpotomie (îndepartarea parțială sau totală a nervului), se va produce moartea nervului care, fiind infectat cu bacteriile din carie, se va transforma în gangrenă. Gangrena netratată duce la formarea unui chist la vârful rădăcinii, care afectează atât dintele, cât și osul înconjurător.
Cauze apariție carii - cum se formează?
Boala carioasă este o afecțiune plurifactorială, așa cum am povestit mai sus, iar bacteriile sunt cauza principală pentru formarea cariei, însă proveniența lor poate diferi:
- Dieta bogată în carbohidrați, precum dulciuri rafinate, cereale, pâine și paste. Carbohidrații reprezintă sursa principală de hrană a bacteriilor, transformându-i în acizi, care vor distruge bariera de protecție a dintelui;
- Igienă defectuoasă, fără utilizarea aței interdentare și a celorlalte mijloace de igienizare, care duc la acumularea de placă bacteriană pe suprafața dinților;
- Sub tartrul dentar cariile pot evolua, fiind în contact direct cu o sursă permanentă de bacterii.
Tipuri de carii dentare
Cel mai adesea, cariile sunt împărțite în mai multe categorii în funcție de:
- localizarea acestora;
- ritmul de evoluție.
După localizare, cariile pot fi:
- În șanțuri și fisuri: sunt printre cele mai comune tipuri de carii. De cele mai multe ori apar pe fața măselelor pe care are loc masticația. Este un tip de carie frecvent întâlnită la adolescenți, dacă dinții nu sunt sigilați la timp și progresează foarte repede.
- Pe suprafețe netede: în această categorie intră cariile interdentare, în urma nefolosirii metodelor de curățare interdentară și de pe suprafețele dinspre obraji sau limbă.
- Pe suprafața rădăcinii – prin retracțiile gingivale care au loc în urma bolii parodontale, suprafața rădăcinii devine expusă, apărând astfel cariile radiculare. La nivelul rădăcinii, în loc de smalț, există cement, mai slab mineralizat decât corespondentul său de la nivel coronar, așadar, mai vulnerabil.
După evoluție, cariile pot fi:
- Acute: evoluția este extrem de rapidă, de cele mai multe ori deschiderea în smalț este mică, dar pe dedesupt caria este de mari dimensiuni, cu multă dentină stricată. Acest tip de carie este mult mai frecvent la copii și adolescenți
- Cronice: caria este de mari dimensiuni, întinsă în suprafață, dar nu este profundă. Fiind cu o deschidere mare în smalț, saliva și mineralele pot pătrunde în carie, ducând astfel la remineralizarea țesuturilor și la stagnarea distrugerii.
Cum știu că am carii dentare? Simptome:
Îndată ce caria a depășit smalțul, adică faza de demineralizare și a ajuns la dentină, pot să apară diverse simptome, precum sensibilitate, disconfort, iar acestea se pot agrava pe măsură ce caria avansează. Simptomele cele mai frecvente care anunță prezența unei carii sunt:
- sensibilitatea dentară – se manifestă printr-un disconfort ușor atunci când dintele vine în contact cu mâncăruri sau băuturi dulci, calde sau reci;
- durere dentară – poate fi continuă sau intermitentă, ocazională;
- retenția resturilor alimentare în cavitate.
- cavități în dinte, de culoare neagră sau maro
- respirație urât mirositoare
- gust neplăcut în gură
Care pot fi complicațiile cariilor?
Din păcate, existența unei carii în cavitatea orală poate produce o mulțime de neplăceri însă, ele sunt cu atât mai mari, cu cât o lăsăm mai mult timp netratată. Complicațiile care pot surveni sunt:
- afectarea nervului cu inflamația acestuia, urmat de durere insuportabilă, care cedează foarte greu sau chiar deloc la antialgice sau antiinflamatoare;
- abcesul dentar – poate apărea atunci când se produce moartea și infectarea nervului, iar infecția se exteriorizează la nivelul gingiei, în dreptul dintelui în cauză; abcesul dentar reprezintă un semn evident că dintele are nevoie de tratament endodontic;
- umflarea feței – atunci când infecția nu poate fi exteriorizată prin gingie, ea se răspândește difuz printre țesuturile feței de pe aceeași parte cu dintele;
- probleme estetice – cariile dau un aspect inestetic și nesănătos al dinților, care pot fi vizibile atât în timp ce persoana zâmbește (dinții frontali), dar și atunci când vorbește (la dinții din spate, mai ales);
- masticație dificilă – dacă pacientul se confruntă cu mai multe carii pe măsele, masticația va fi din ce în ce mai îngreunată, dar și dureroasă. Pacientul se va confrunta cu o mulțime de resturi alimentare rămase la nivelul cariilor, lucru ce îi va oferi o respirație urât mirositoare
Dacă pacientul a ales să nu trateze cariile, trebuie să fie conștient că, într-un final, caria dentară cauzează pierderea dinților. Căderea unui dinte de pe arcada superioară, spre exemplu, poate afecta și dinții vecini, și anume, dinții de-o parte și de alta a spațiului gol se vor înclina spre spațiu, cu tendința de a-l închide, iar dintele corespondent de pe arcada inferioară va avea tendința să migreze spre spațiul gol. Astfel, tratamentul stomatologic va fi mult mai complex și costisitor, necesitând atât implant, cât și rezolvarea poziției dinților care au migrat. Totodată, dacă pacientul nu își dorește un implant, protezele dentare sau lucrările protetice prin punți dentare sunt o opțiune validă pentru a restaura absența dinților.
Carii dentare la copii și adulți - tratament și prevenție în cabinet
Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru sănătatea dinților tăi este prevenția. Cariile copiilor și adulților pot afecta calitatea vieții, dezvoltarea limbajului la copii, pot conduce la afectarea vieții sociale și dezvoltarea unor probleme de sănătate din cauza masticației incomplete a alimentelor.
Igienizarea regulată: detartraj și air flow
Igienizările profesionale periodice sunt o metodă esențială de menținere a sănătății cavității orale și constau în detartraj, periaj profesional și airflow. Detartrajul este o metodă de îndepărtare a tartrului care se depune deasupra și sub gingie, prin utilizarea unui aparat cu ultrasunete. În completarea acestuia, se realizează airflow (procedura prin care se aplică o pulbere sub presiune, pentru îndepărtarea colorațiilor și depunerilor în microfisurile din dinte, despre care poți afla mai multe aici) și periajul profesional, care folosește o pasta abrazivă pentru o curățare eficientă.
Igienizările regulate se fac în funcție de pacient. La unii dintre aceștia, care suferă de boală parodontală, se poate recomanda ca igienizările să fie făcute la fiecare 3-4 luni, însă sunt și pacienți care au nevoie de 2 ori pe an.
De asemenea, la Gentle Dentist vei găsi și un igienist dentar care este instruit să lucreze cu noile tehnici de igienizare, precum protocolul GBT sau terapia ghidată de îndepărtare a plăcii bacteriene. Acesta constă în utilizarea unui revelator de placă pentru a scoate în evidență zonele blocate în placă bacteriană și instruirea pacientului pentru a acorda o atenție deosebită acelor zone. Totodată, airflow-ul se face realizează cu mai multe pulberi, de granulație diferită, pentru o curățare optimă.
Obturația dentară
Tratamentul cariei dentare constă în îndepărtarea țesuturilor cariate, afectate (smalț și dentină), dezinfectarea cavității și refacerea structurii dentare printr-o plombă (obturație). Curățarea dintelui de carie se face cu ajutorul turbinei și piesei de contraunghi, fiind niște instrumente rotative la care se atașează o freză sau se poate apela la tehnologia laser, pentru persoanele cu anxietate crescută. Plomba trebuie realizată astfel încât să refacă structurile dentare distruse, medicul stomatolog alegând culoarea acesteia în funcție de cea a celorlalți dinți, redând dintelui anatomia acestuia de dinainte de carie.
Tratamentul de canal
Atunci când o carie evoluează extrem de rapid sau tratamentul acesteia a fost amânat multă vreme, ea poate ajunge la nerv, contribuind astfel la inflamația acestuia sau chiar necroza (moartea) lui. În acest caz, este necesar un tratament de canal, mai ales când inflamația nervului este ireversibilă. Tratamentul de canal este realizat de către un medic endodont, iar o astfel de procedură are rezultate mult mai predictibile și rezistență pe termen lung, dacă este realizată cu ajutorul microscopului. Microscopul ajută la vizualizarea optimă a canalelor radiculare, a particularităților acestora și la o obturație de canal care să asigure sănătatea dintelui pentru o perioadă lungă de timp.
Cariile dentare - modalități de prevenție
Prevenția cariilor este extrem de valoroasă și constă în igienizările și controalele periodice, în tratarea problemelor existente pentru a opri evoluția acestora și în folosirea unor produse benefice pentru sănătatea dinților.
Periați cu pastă de dinți cu fluor după consumul mâncării și al băuturii
Utilizarea unei paste cu fluor este recomandată pe scară largă, deoarece fluorul intră în alcătuirea fluorapatitei, o componentă extrem de importantă a dintelui, care oferă rezistență smalțului la atacurile acide. În general, este bine să îți cureți dinții de două ori pe zi, cu o atenție mai mare acordată periajului de seară, însă dacă ai ocazia, se recomandă să îi speli la aproximativ o oră după masă.
Clătiți-vă gura cu o apă de gură cu fluor
Apa de gură este un pas opțional, dar benefic pentru dinți. Pe lângă faptul că poate îndepărta anumite resturi de pe dinți, apa de gură formează un strat antiaderent pe suprafața dinților, întârziind astfel depunerea plăcii bacteriene. Totodată, dacă apa de gură conține fluor, contribuie și la protejarea dinților, iar dacă există leziuni incipiente în smalț, ajută la remineralizarea acestora.
Mergeți la control stomatologic regulat
Controalele stomatologice periodice sunt extrem de importante pentru sănătatea cavității orale în ansamblu. Medicul stomatolog va analiza nu doar dinții și eventualele noi leziuni carioase apărute, ci și buzele, mucoasele și limba, pentru a detecta orice aspect neobișnuit la nivelul acestora. De aceea, este bine ca, la fiecare 6 luni, să nu uităm de vizita la medicul dentist, pentru a ne asigura că totul este în regulă. De asemenea, medicul poate sugera și o radiografie panoramică, pentru a depista lucrurile care nu se văd cu ochiul liber în cavitatea orală.
Factori de risc pentru apariția cariilor
Caria, una dintre cele mai răspândite afecțiuni cronice din lume, apare din cauza acțiunii mai multor factori care acționează simultan. Primul factor incriminat este placa bacteriană, care aderă de dinți, iar bacteriile distrug progresiv smalțul, înaintând spre dentină și apoi spre nerv. Ceilalți factori implicați în apariția cariei dentare sunt terenul favorabil (smalț slab mineralizat, defecte de structură precum hipoplazii sau displazii de smalț) și alimentația (dieta bogată în carbohidrați, cu alimente lipicioase sau acide). La toate acestea, se adaugă și factorul timp – adică durata acțiunii celor trei factori. Oricât ne dorim să găsim un singur vinovat pentru apariția cariilor, adevărul este că sunt necesare mai multe elemente care să ducă la producerea lor, car să acționeze pe o perioadă mai mare de timp.
1. Dinții strâmbi / înghesuiți
Dinții nealiniați corespunzător, în special din cauza unei mușcãturi incorecte și a unui aliniament greșit, pot favoriza retenția de resturi alimentare interdentar. Din această cauza, autocurățirea și curățirea mecanică (cu periuța de dinți) sunt foarte dificil de realizat, ducând la acumulări mari de placă bacteriană. După cum am povestit mai sus, bacteriile se hrănesc din resturile de mâncare (ce fermentează), ducând astfel la apariția cariilor.
Tratamentul ortodontic nu se face doar pentru a avea un zâmbet frumos, cu dinți drepți, ci și pentru a păstra sănătatea acestora, dar și a gingiilor, care au de suferit atunci când dinții sunt înghesuiți. Pe termen lung, persoanele cu înghesuiri dentare sunt mai predispuși bolilor parodontale, spre deosebire de cei cu dinți aliniați.
2. Anumite alimente și băuturi (în special cele dulci)
Alimentația, așa cum bine se știe, joacă un rol extrem de important în viața noastră. De aceea, o alimentație echilibrată, constituită din toate principiile alimentare, precum proteine, lipide și carbohidrați este ideală pentru funcționarea optimă a organismului și a cavității orale. Consumul în exces a carbohidraților, cu precădere a alimentelor foarte procesate și rafinate, nu are repercursiuni numai asupra sănătății organismului, ci și asupra dinților. Alimentele dulci și lipicioase, băuturile dulci și acidulate au un efect negativ asupra țesuturilor dentare, prin fermentare, devin sursa de hrană a bacteriilor. Așadar, se produc acizi, care duc la demineralizarea smalțului și ulterior, la distrucția celorlalte țesuturi dentare.
3. Igiena orală nescorespunzătoare
Igiena orală se realizează pentru a îndepărta toate resturile alimentare de pe dinți, pentru prevenirea formării plăcii bacteriene. În acest scop, rutina de seară trebuie să înceapă cu curățarea spațiilor interdentare, cu ajutorul aței dentare sau cu dușul bucal. Acest obicei elimină resturile de mâncare dintre dinți, pentru ca suprafețele interdentare să fie eliberate și curățate cu ajutorul periuței. Periajul ar trebui să dureze cel puțin 2 minute, însă de cele mai multe ori se recomandă între 2-4 minute. Se curăță toate suprafețele dentare: suprafețele pe care mestecăm, cele dinspre obraji, buze, limbă și dinspre cerul gurii și, foarte important, să nu uităm de gingii.
Aceștia sunt cei mai importanți pași pentru o igienă corectă. Dimineața, nu este necesar să folosim ață dentară sau duș bucal, însă este important să periem dinții. pe timpul nopții, saliva scade cantitativ și devine mai vâscoasă, astfel că este bine să curățăm dinții. Utilizarea produselor corecte, adaptate dinților tăi și o rutină constantă, realizată de 2 ori pe zi, cresc șansele de a avea o cavitate orală sănătoasă. Iata ce se poate întâmpla dacă nu respecți aceste obiceiuri de îngrijire a dinților.
4. Cantitatea insuficientă de salivă
Așa cum se întâmplă pe parcursul nopții să scadă cantitatea de salivă, unii oameni trec prin acest lucru și pe timpul zilei. Acest lucru se numește xerostomie sau cantitate redusă de salivă. Saliva are nenumărate roluri, de la autocurățire, răcirea alimentelor, formarea bolului alimentar, digestie, dar și antibacterian. toate aceste roluri, în special cel de autocurățire, pot fi îndeplinite cu ajutorul unei cantităi suficiente de salivă. În anumite cazuri, fluxul salivar poate scădea în cadrul unor afecțiuni precum tumori ale capului și gâtului, radiații în aceeași zonă sau anumite medicamente antiepileptice.
5. Tulburări alimentare
Tulburările alimentare, precum bulimia sau boala de reflux gastro-esofagian, modifică pH-ul cavității orale, prin secreții ale stomacului ajunse la nivelul acesteia. Sucul gastric, voma sunt mult mai acide, iar pacienții care se confruntă cu aceste afecțiuni au leziuni dentare prin eroziune.
6. Obturații sau dispozitive dentare uzate
În timp, obturațiile (plombele) au tendința de a se micșora, ducând la crearea unui spațiu între obturație și peretele dentar, care se infiltrează cu resturi alimentare și bacterii, ducând la posibilitatea apariției unei carii secundare. De asemenea, coroanele dentare de acoperire se pot uza in timp, lăsând descoperit parțial dintele, expunându-l către procese carioase. De aceea, controalele periodice sunt extrem de importante, pentru a descoperi din timp toate aceste lucruri.
Cariile dentare la copii - de ce apar și cum le prevenim?
Cariile dentare la copii apar din aceleași motive ca la adulți, în special pentru că cei mici se împotrivesc de multe ori periajului și rutinei de igienă orală. Cele mai frecvente carii ce pot apărea la copii sunt cele interdentare. Nu este cel mai predictibil lucru să folosim ață dentară la un copil, însă dinții de lapte sunt foarte apropiați între ei și sunt mai slab mineralizați, astfel că sunt mai vulnerabili. Terminațiile nervoase de la nivelul dinților de lapte nu sunt la fel de dezvoltate ca la dinții definitivi, astfel că simptomele sunt minime sau chiar absente. Din acest motiv, este estențial să aducem copiii la un consult pedodontic la fiecare 3-4 luni, deoarece cariile de pe dinții de lapte evoluează extrem de repede și trebuie tratate din timp. Pierderea dinților de lapte mai devreme decât timpul lor normal de exfoliere duce la pierderea spațiului pentru dinții definitivi, dificultăți de dezvoltare a limbajului și de alimentație.