Endodontie

Ce este endodonția?

Pentru a înțelege mai bine ce este și ce presupune tratamentul endodontic (tratamentul de canal), trebuie să știm căteva noțiuni de bază despre anatomia dintelui.

Dintele este alcatuit din mai multe straturi. Dinspre exterior către interior, aceste straturi sunt: smalț, dentină și pulpa dintelui.

Pulpa dintelui (nervul) este un țesut conjunctiv bogat în vase sangvine și terminații nervoase care sunt responsabile de formarea dintelui în cursul erupției sale pe arcadă.
Odată cu încheierea formării dintelui, țesutul pulpar și-a încheiat rolul. Ceea ce înseamnă că, la nevoie, pulpa dentară poate fi eliminată fără ca dintele să fie afectat.

Această operațiune poartă denumirea de tratament endodontic și poate fi realizată numai cu ajutorul microscopului și, uneori, a laserului stomatologic – ce îmbunătățește terapia prin sterilizarea canalelor.

Endodonția este o ramură importantă a medicinei dentare ce stă la baza restaurărilor dentare atât simple, cât și complexe.
Prin endodonție înțelegem realizarea unui tratament de canal în diferite situații precum:

  • Evoluția unui proces carios (a unei carii) ce a ajuns la nivelul pulpei dentare (nervului) și dintele începe să doară.
  • Refacerea unui tratament de canal necorespunzător care a dus la afectarea țesutului din jurul vârfului rădăcinii (apexului) urmat de disconfort sau durere. Această afectare a țesutului de la vârful rădăcinii se poate manifesta prin apariția unei umflături la nivelul gingiei din dreptul dintelui în cauză și a unei fistule prin care infecția încearcă să se dreneze spre exterior.
  • Tratament protetic în care este ideal ca dinții pe care se vor aplica viitoarele coroane protetice să nu dezvolte afecțiuni ale spațiului endodontic în viitor. De aceea, în unele cazuri, când prin șlefuirea dinților pentru aplicarea coroanelor protetice poate fi deschisă camera pulpară sau se ajunge foarte aproape de nerv și apare sensibilitate, dinții cu pulpa dentară integră sunt devitalizați. De asemenea, tratamente de canal mai vechi sunt refăcute atunci când se observă infiltrarea acestora cu salivă sau dacă există un risc de infectare a canalului radicular sau a țesutului periapical.

Structura unui dinte & informații generale

Un dinte este format din coroana dentară, partea dintelui care poate fi observată în cavitatea bucală, și una, două sau trei rădăcini dezvoltate în os, care sunt vizibile doar pe radiografii.

În interiorul unei rădăcini există unul sau mai multe canale radiculare, spațiul din interiorul dintelui unde se află nervul și vasele de sânge.

Când caria de la nivelul coroanei dentare evoluează până în apropierea camerei pulpare (locul din coroană unde se află nervul și vasele de sânge), aceasta din urmă poate reacționa prin inflamație și durere. Dacă nu se intervine la timp pentru îndepărtarea cariei, pulpa dentară ajunge în stadiul ireversibil de inflamare și este nevoie de tratament endodontic (tratament de canal prin care este scos nervul, iar canalele radiculare sunt curățate, dezinfectate și umplute cu un material biocompatibil).

Tratament

Tratamentul este realizat cu anestezie locală, iar pentru curățarea spațiului endodontic se folosesc sisteme speciale de ace, soluții dezinfectante, un aparat care determină cu exactitate lungimea canalului radicular și diverse dispozitive pentru a eficientiza curățarea spațiului endodontic (ultrasunete, laser, paste antiseptice).

Odată cu dezvoltarea tehnologiei a evoluat și medicina dentară, s-au descoperit noi materiale și metode de tratament pentru dinți care altădată aveau indicație de extracție. Este important de știut că atunci când situația ne permite este ideal să optăm pentru tratarea și păstrarea dintelui în cavitatea bucală deoarece un dinte extras poate avea repercusiuni precum:

  • pierderea substanței osoase în zona respectivă;
  • migrarea dinților vecini sau antagoniști (cei de pe arcada opusă) în zona edentată (liberă) dacă nu se intervine rapid prin protezarea acelei regiuni;
  • dintele pierdut poate fi înlocuit fie printr-o punte (lucrare protetică ce are sprijin pe dinții vecini breșei edentate, caz în care se șlefuiesc dinți integrii), fie printr-un implant dentar (în cazul pacienților cu afecțiuni sistemice grave, multiple, implantul dentar nu poate fi inserat sau există riscul de a fi respins de organism).

Complicații ale tratamentului endodontic

Din această categorie fac parte complicații ce survin din cauza folosirii instrumentarului endodontic, a medicamentelor și a substanțelor utilizate atât în cursul, cât și după finalizarea tratamentului, sedării, injecțiilor și anesteziei locale.

În urma acestor complicații pot avea următoarele manifestări clinice:

  • Sensibilitate;
  • Umflare;
  • Durere;
  • Sângerare;
  • Infecție;
  • Afectare nervoasă ce se poate manifesta prin furnicături, dureri sau amorțeală temporară sau, în cazuri extrem de rare, definitivă a buzei, obrazului, limbii și/sau gingiei;
  • Reacții alergice la anestezice sau alte substanțe folosite în cursul tratamentului, modificări ale ocluziei (mușcăturii);
  • Crampe și spasme musculare ale feței;
  • Probleme la închiderea/deschiderea gurii datorate articulației temporo-mandibulare;
  • Mobilizări ale dinților;
  • Dureri asociate (iradiate) ale urechii, gâtului și capului; senzație de greață și/sau amețeală;
  • Vindecări greoaie (întarziate);
  • Perforații sinusale;
  • Eșec al tratamentului endodontic.

Concluzie

În concluzie, tratamentul endodontic este tratamentul realizat prin curățarea și dezinfecția spațiului endodontic (a canalelor cu toate ramificațiile lor din interiorul unei rădăcini dentare) prin diferite metode și la final, umplerea acestui spațiu endodontic cu un material biocompatibil.

În clinica noastră aceste tratamente sunt realizate de medici specialiști endodonți care sunt la curent cu noutățile din domeniu.