Gingii inflamate: cauze, afecțiuni & tratament
Sigur ți s-a întâmplat ca, măcar o dată, să simți un disconfort la nivelul gingiilor, o senzație de usturime sau durere și te-ai întrebat ce este în neregulă. Gingiile inflamate sunt printre cele mai comune lucruri de care se plâng pacienții noștri și, trebuie să recunoaștem, gingiile sunt întotdeauna un motiv de îngrijorare, pentru că ele mențin dinții la locul lor și protejează osul în care ei stau.
Gingii inflamate – cauze
Gingivita
Gingia inflamată poartă numele de gingivită, iar acest lucru se întâmplă atunci când la nivelul gingiilor, numărul bacteriilor benefice pentru organism este mai scăzut decât acelea care dăunează. Gingivita se poate vindeca foarte ușor, prin îndepărtarea factorilor care o cauzează și printr-un tratament bine ales, spre deosebire de parodontoză, unde țesuturile afectate își revin cu dificultate sau, uneori, chiar deloc.
Gingiile inflamate au o mulțime de cauze, dar printre cele mai răspândite sunt acumularea de placă bacteriană, tartru, iritații cauzate de un periaj prea viguros sau cu periuțe cu peri prea duri. De asemenea, gingiile se pot inflama și pe fondul anumitor perioade ale organismului, precum adolescența, ciclul menstrual, sarcina (datorită unor schimbări hormonale) sau pe fonul unor afecțiuni precum diabetul zaharat. Poți citi mai multe aici.
Gingii inflamate în sarcină
Una dintre cele mai comune întrebări pe care medicii stomatologi le primesc din partea femeilor gravide este legată de gingivita din această perioadă. Adevărul este că, tot placa bacteriană este cea care duce la gingivită, însă se modifică răspunsul organismului în ceea ce privește lupta cu bacteriile, din cauza hormonilor estrogeni și progesteron.
Semnele de gingivită din sarcină sunt:
- gingii inflamate, mărite;
- sângerare la cele mai mici atingeri;
- gingia nu mai este lipită de dinte;
- culoare roșie, intensă;
- disconfort;
- dinții pot avea un grad mic de mobilitate (se mișcă).
În anumite cazuri, gingia din dreptul unui dinte poate crește exagerat de mult, fiind numită hiperplazie gingivală sau tumora de sarcină. Ea este benignă, nu afectează pacienta și, de cele mai multe ori, se retrage imediat după naștere, fără a fi nevoie de alt tratament sau intervenții.
Abcesul gingival & alte infecții
Abcesul gingival reprezintă formarea unei pungi de puroi la nivelul gingiei din dreptul unui dinte. Infecția provine din cauza plăcii bacteriene acumulate sub gingie, care nu a fost îndepărtată la timp prin metodele de igienă dentară (periaj, ață dentară). Este o afecțiune dureroasă a gingiilor și poate duce la complicații serioase dacă este lăsată netratată.
Totodată, un abces gingival se poate dezvolta și într-o pungă parodontală, în cazul parodontozei. Pungile parodontale sunt niște buzunare care se formează între gingie și dinte, fiind și un loc în care resturile alimentare se pot acumula și care, ulterior, se pot infecta, ducând la abcesul gingival. Desigur că există mai multe tipuri de abces la nivelul dinților, iar dacă sunteți curioși să aflați mai multe despre aceasta afecțiune, click aici.
Semnele unui abces gingival:
- durere în timpul masticației;
- gingie inflamată;
- dintele la care se află abcesul se mișcă;
- gust neplăcut în gură din cauza puroiului.
Gingiile inflamate pot apărea, de asemenea, și pe fondul unor afecțiuni, precum herpes sau alergii, care se manifestă în moduri ușor diferite față de inflamația gingivală clasică.
Virusul herpetic (Herpes Simplex) poate provoca gingivostomatita herpetică, fiind o afecțiune contagioasă, care apare , de obicei, la copii. Se manifestă prin apariția unor mici bule (vezicule) pe mucoasele din gură: pe interiorul obrajilor și buzelor, limbă, gingii, cerul gurii. Apoi ele se sparg, lăsând în urmă răni dureroase, care fac masticația dificilă. Copiii vor prezenta în această perioadă respirație urât mirositoare, ganglioni inflamați și febră.
Gingivostomatita herpetică se vindecă în aproximativ 2 săptămâni, iar virusul rămâne latent în ganglioni, ceea ce va ajuta în cazul în care va recidiva. Imunitatea este dobândită cu fiecare recidivă, astfel că foarte rar se întâmplă ca persoanele în vârstă să aibă o infecție herpetică.
Alergiile la anumite ingrediente din gumele de mestecat, paste de dinți sau ape de gură pot da gingivită alergică. Simptomele care pot apărea sunt:
- gingii foarte roșii;
- gingii moi, tumefiate;
- sângerare la atingere.
De obicei, renunțarea la produsele care provoacă alergia duce la oprirea manifestărilor de la nivelul gingiilor.
Legătura dintre vitamine și gingii: deficitul de vitamine
Dintre toate vitaminele, Vitamina C este recunoscută nu doar pentru sănătatea întregului organism, ci și pentru rolul său benefic în bunăstarea gingiilor. Cele mai bune surse din care se poate lua vitamina C sunt reprezentate de citrice (portocale, lămâi), căpșune, banane, ananas, varză, mazăre, fasole și cartofi.
Rolurile pe care le are vitamina C pentru sănătatea gingiilor sunt:
- producție de colagen, util pentru țesuturile de susținere ale dintelui;
- stimulează acțiunea celulelor care produc anticorpi, pentru lupta împotriva bacteriilor.
Deficitul de vitamina C poate apărea la femeile care iau tratament anticoncepțional, la persoanele care consumă alcool în exces sau la vârstnici prin deficit nutrițional. Gingivita prin deficit de vitamina C se manifestă prin:
- respirație urât mirositoare;
- hiperplazie gingivală (gingii foarte mult crescute în volum), cu ulcerații (răni) pe suprafața gingiilor;
- gingiile sângerează la cele mai mici atingeri;
- apar pungi parodontale de mici dimensiuni (false);
- mobilitate de grad mare a dinților.
Igiena orală precară
O igienă deficitară, prin perierea dinților inconstantă, nefolosirea mijloacelor suplimentare (ață dentară, duș bucal), nu duce doar la formarea de carii, ci și la îmbolnăvirea gingiilor. Acumularea resturilor de mâncare pe dinți și gingii duce, în timp, la fermentarea acestora, acizii produși prin procesul de fermentație fiind cele mai nutritive „mese” pentru bacterii. Astfel, bacteriile se vor înmulți și vor ataca smalțul, dentina și/sau gingiile. Inflamația gingiilor din gingivitele simple induse de placă bacteriană se vindecă ușor, uneori fiind necesară doar instituirea unor obiceiuri sănătoase de igienă orală.
Simptome asociate gingiilor inflamate
Manifestările întâlnite în gingivitele simple variază la fiecare persoană, însă cele mai comune sunt reprezentate de:
- senzație de usturime sau mâncărime;
- sângerare care poate apărea fie la periaj, fie în timpul masticației;
- durere la contactul cu alimente tari, acre sau fierbinți;
- disconfort în timpul folosirii aței dentare sau scobitorii;
- consistență moale a gingiilor .
În gingivitele care persistă mai mult de 2-3 luni, în care obiceiurile de igienă orală nu au fost corectate, gingiile pot căpăta un aspect umflat, cu creștere de volum (gingii hiperplazice) și consistență mai fermă.
Uneori, chiar dacă igiena este corectă, există anumiți factori care pot să împiedice curățarea temeinică a anumitor suprafețe dentare: carii în apropierea gingiilor, plombe care nu sunt lustruite, carii secundare (care se formează la marginea plombelor existente), punte dentară care apasă prea tare pe gingie, plombe prea mari între dinți (după tratarea unor carii interdentare), aparate ortodontice.
Gingii inflamate la copii și bebeluși
Aproximativ 70% dintre copiii mai mici de 7 ani au parte de gingii inflamate la un moment dat. De cele mai multe ori este vorba despre gingivita indusă de placă bacteriană, însă există și alte situații în care gingiile pot suferi.
Gingivita de erupție – în perioadele în care erup dinții temporari mai ales, poate apărea o jenă în locul în care urmează să iasă dinții. Copilul nu acceptă sau evită să perieze acele zone, creându-se astfel un cerc vicios, la care se adaugă și fenomenul de erupție.
Gingivita de pubertate – apare de obicei între 9-14 ani, prin acumulări de placă bacteriană la care organismul răspunde diferit, din cauza modificărilor hormonale din această perioadă. Cel mai des o observăm la dinții din față, la nivelul papilelor gingivale (triunghiurile de gingie dintre dinți).
Gingivita din infecții virale sau fungice – sunt anumite afecțiuni care au manifestări serioase la nivelul cavității orale, în special la nivelul gingiilor: candidoză orală, herpangină, boala mână-picior-gură, infecție herpetică.
De aceea, este recomandat a cere sfatul unui pedodont în cazul în care copilul se confruntă cu o gingivită. Dacă vreți să aflați mai multe despre ce presupune o vizită a celui mic la stomatolog și care sunt recomandările Asociației Americane Pediatrice în funcție de vârstă, click aici.
Când trebuie să te prezinți la medic?
Deși uneori gingivitele simple nu au manifestări care să îl determine pe pacient să vină la un control, recomandarea noastră este să te prezinți cât mai repede la medicul stomatolog. Așa cum am descris mai sus, gingivitele pot avea o mulțime de cauze, iar îndepărtarea factorului cauzal este primul pas spre vindecare.
Cel mai sănătos, vizitele periodice la stomatolog se fac la fiecare 6 luni. Un control de 2 ori pe an poate contribui la o cavitate orală sănătoasă, prin descoperirea afecțiunilor mucoasei orale, gingivale, dar și a cariilor nou apărute. Igienizarea profesională se recomandă să fie făcută la aceleași intervale de timp și implică detartraj cu ultrasunete, periaj profesional și airflow (pentru îndepărtarea colorațiilor provenite din alimente și băuturi). Ești la un click distanță să afli mai multe despre ce presupune procedura de igienizare.
Factori de risc – inflamarea gingiilor
Inflamarea gingiilor depinde foarte mult de starea de sănătate a pacientului sau de obiceiurile acestuia. Este bine să recunoaștem anumiți factori de risc care pot influența modul în care gingivitele evoluează, cât de severe sau extinse sunt sau cum reacționează la tratament. Astfel, factorii de risc sunt reprezentați de:
- retenția plăcii bacteriene (prin carii, plombe neadaptate, aparat dentar);
- uscăciunea gurii (xerostomie);
- dinți înghesuiți, unde nu se poate face curățare optimă;
- fumatul;
- diabetul zaharat;
- dietă neadecvată, săracă în vitamine;
- anumite medicamente: hidantoină (pentru epilepsie), antagoniști de calciu (pentru boli cardiace), ciclosporine (imunosupresoare administrate după un transplant);
- dezechilibre hormonale.
Gingii inflamate – tratament
Din fericire, gingivitele afectează țesuturile superficiale de susținere ale dinților, ceea ce înseamnă că tratamentul este predictibil, iar vindecarea se face cu ușurință dacă sunt respectate indicațiile medicului stomatolog.
În cazul gingivitelor simple, induse de placă bacteriană, asocierea dintre igienizarea profesională și formarea unui nou obicei de a menține igiena acasă prin utilizarea tuturor mijloacelor recomandate va conduce la rezultate foarte bune pentru pacient.
Dacă discutăm despre gingivitele care apar în urma unor dezechilibre hormonale este recomandat a se cere sfatul medicului specialist, urmat de o vizită la medicul dentist. În ceea ce privește tratamentul gingivitei din perioada sarcinii, acesta este chiar recomandat, pentru a evita complicațiile care pot apărea și care pot afecta bunăstarea viitoarei mămici.
Pentru gingiile inflamate pe fondul administrării anumitor medicamente, nu se recomandă sub nicio formă întreruperea medicației specifice. În aceste cazuri, se va acționa multidisciplinar și se va cere sfatul medicului care gestionează și cunoaște cazul, iar dacă doza nu poate fi ajustată, se va recurge la metodele de igienizare profesională și la îmbunătățirea metodelor de igienă de acasă.
Este recomandat tratamentul acasă pentru gingii inflamate?
De cele mai multe ori, gingiile își reduc inflamația printr-o igienă riguroasă, așa că este recomandat să se înceapă tratamentul acasă, încă de când sunt observate primele semne de disconfort.
- Periajul dinților trebuie realizat de 2 ori pe zi, dimineața și seara. Periuța de dinți nu trebuie să fie uzată, ci ea se schimbă atunci când vârfurile perilor sunt decolorate sau la 3 luni. Dacă gingiile sunt sensibile, se pot folosi periuțe cu peri moi (soft) în această perioadă.
- Putem alege o pastă de dinți cu revelator de placă în această perioadă, care va colora depozitele de placă bacteriană și va indica zonele care nu sunt periate corespunzător. Este o modalitate perfectă de a corecta tehnica de periaj.
- În cazul gingiilor inflamate, apa de gură cu ingrediente antiseptice poate fi cu adevărat utilă pentru reducerea numărului de bacterii. Apele care conțin clorhexidină cu concentrație de 0,12% sau 0,2% trebuie folosite pentru maximum 2 săptămâni deoarece, utilizată pe termen lung, clorhexidina are proprietatea de a colora dinții.
- Este important să nu uităm de ața dentară care, în mod ideal, se folosește înaintea periajului pentru a îndepărta toate resturile alimentare dintre dinți, spații care ulterior vor putea fi curățate optim prin periaj.
- Dacă inflamația gingiilor nu se reduce, se recomandă să vizitezi medicul stomatolog pentru a institui un plan de tratament adecvat pentru sănătatea gingiilor tale.
Gingii inflamate și dureroase – modalități de prevenție
Cele mai bune metode de prevenție a gingiilor inflamate sunt vizitele periodice la medicul stomatolog și obiceiurile de igienă dentară. În cadrul consultului, medicul va verifica plombele existente, le va lustrui pe cele rugoase și le va înlocui pe cele care nu mai sunt bine adaptate dinților.
Se va face tratamentul cariilor netratate încă, pentru a nu mai exista zone de aglomerare bacteriană în cavitatea orală. În cazul în care dinții nu mai pot fi salvați prin niciun fel de tratament (endodontic sau protetic), ei vor fi extrași. În ceea ce privește lucrările protetice, sunt situații în care acestea nu mai sunt potrivite la nivelul gingiilor și le pot traumatiza, iar pentru a asigura din nou un echilibru, punțile sau coroanele vor fi înlocuite.
Dacă dinții sunt nealiniați, înghesuiți, se va face tratamentul ortodontic. De asemenea, în perioada purtării aparatului ortodontic, medicul ortodont va oferi indicații clare despre mijloacele necesare de igienă, pentru a păstra dinții sănătoși până la terminarea tratamentului. Aparatul ortodontic face curățarea dinților dificilă, retenția alimentelor între aparat și dinți este foarte mare, astfel că riscul carios este mai mare în această perioadă.
Complicații – gingii inflamate netratate
Gingiile reprezintă țesutul superficial de susținere al dintelui, astfel că inflamația este localizată la suprafață. Atunci când nu se intervine pentru a reduce inflamația, aceasta se va răspândi către țesuturile din profunzime, afectând întregul suport al dinților. Aceasta se numește boală parodontală sau parodontoză.
Parodontoza afectează gingiile, ducând la retracție gingivală, osul în care se află dinții prin resorbție osoasă și ligamentele care țin dintele în os, astfel că dinții vor începe să se miște. Dacă nici în acest moment nu se intervine, ei vor fi pierduți. De aceea parodontoza se mai numește și boala dinților sănătoși.
Uneori, infecția care se află în gingii poate ajunge la nervul dintelui prin mici căi de comunicare, afectându-l, fiind ulterior necesar un tratament de canal și, probabil, o coroană, pentru a asigura rezistența în timp.
Surse:
Gingival and Periodontal Diseases Seen in Children and Adolescents: A Review of Literature. Nillotpol Kashyap, Shreya Rani, Nishi Singh, Soni Patel
Vitamin C and Oral Health: a perspective. Gurpreet Kaur, Deepak Grover
Plaque-induced gingivitis: Case definition and diagnostic considerations. Leonardo Trombelli, Roberto Farina ,Cléverson O. Silva, Dimitris N. Tatakis
https://www.healthline.com/health/gum-abscess
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite