Gingivita – cauze, simptome si tratament
O bună sănătate orală, ce presupune curățarea corectă a dinților și a gingiilor, contribuie la menținerea unei sănătății generale bune, fiind esențială la orice vârstă. Ignorarea sănătății gingiilor, parte componentă a cavității bucale, constituie adesea o problemă, deoarece poate predispune la multiple afecțiuni orale.
Gingiile le oferă protecție dinților, deoarece nu permit pătrunderea bacteriilor și a resturilor alimentare în spațiile profunde ale dinților. Astfel, este esențial să fie tratate în mod similar cu dinții. Bolile gingivale, apărute de regulă pe fondul unei igiene orale deficitare, pot varia în gravitate, ajungându-se în formele avansate (parodontita avansată) la distrugerea structurilor osoase care susțin dinții și, implicit, la pierderea dinților.
Gingivita – Ce este?
Gingivita reprezintă o afecțiune comună a gingiilor apărută de regulă în urma acumulării plăcii bacteriene, ce se manifestă prin umflarea și iritarea gingiei, inclusiv a regiunii gingivale situată în jurul bazei dinților. Deși constituie o formă ușoară a bolii parodontale, amânarea vizitei la medicul stomatolog sau ignorarea gingivitei poate predispune la afecțiuni mult mai severe, inclusiv la parodontoză.
Gingivita – Cauze & factori de risc
Acumularea bacteriilor și a resturilor alimentare în jurul dinților, pe fondul unei igiene necorespunzătoare a dinților și gingiilor, reprezintă cea mai frecventă cauză a gingivitei. Există, de asemenea, o serie de alți factori care pot crește riscul de gingivită, precum:
- modificările hormonale din timpul ciclului menstrual, menopauzei sau din timpul pubertății (cresc sensibilitatea gingivală și, implicit, riscul de inflamație);
- administrarea medicamentelor care diminuează producția de salivă recomandate în general persoanelor cu hipersalivație cronică, precum pacienții cu epilepsie, pot crește cantitatea depunerilor de placă;
- anumite afecțiuni (precum HIV, diabet sau cancer) au fost asociate cu un risc mai mare de gingivită.
Fumatul, împreună cu vârsta înaintată și antecedentele familiale (existența în familie a unor rude de gradul I, în special a părinților, care au suferit de gingivită sau alte boli gingivale) cresc, de asemenea, riscul de gingivită.
Simptomele gingivitei
În cazurile ușoare, gingivita poate să nu prezinte simptome și poate să apară inclusiv la persoane cu o bună igienă orală, fără carii evidențiate. Atunci când apar, semnele și simptomele gingivitei pot include:
- sângerări gingivale care apar în urma unor activități comune, precum periajul dentar sau consumul unor alimente dure;
- inflamare a gingiilor (o gingie inflamată, însoțită adesea de durere, reprezintă cauza principală a vizitei la stomatolog);
- retracție gingivală (presupune retragerea gingiilor de pe suprafața dentară);
- sensibilitate dentară sau disconfort la atingere;
- halitoză (respirație urât mirositoare);
- durere la masticație;
- modificarea structurii și a culorii gingiilor.
Când trebuie să mergi la medic?
Deoarece gingivita este o afecțiune tratabilă, fără complicații în fazele sale inițiale, este esențial ca vizita la medic să nu fie amânată, oricând există suspiciunea de gingivită, așadar în urma apariției oricărui simptom asociat cu boala. O gingie inflamată, roșie sau care sângerează ar trebui să fie un semnal de alarmă, care să determine programarea unei consultații la medicul stomatolog. Vizita de urgență la medic este indicată în cazul apariției durerilor severe sau a inflamației gingiilor, în cazul pierderii dinților sau a apariției în gură a unor ulcere sau pete.
Gingivita – Tratament
Un tratament împotriva gingivitei instituit prompt, adecvat necesităților pacientului, poate preveni multiple complicații asociate cu boala gingivală. Tratamentul implică adesea îngrijire de specialitate și proceduri efectuate la domiciliu. Este imperios necesar ca tratamentul început în clinică de stomatologie să fie continuat acasă, printr-o bună igienă orală. Tratamentul profesional al gingivitei poate implica:
- igienizare profesională (presupune eliminarea teatrului și a depunerilor de placă bacteriană, în timpul unei proceduri efectuate în cabinetul stomatologic cu sau fără anestezie locală);
- remedierea problemelor dentare care pot predispune la gingivită, precum a cariilor sau a dinților deteriorați sau fisurați;
- tratament chirurgical laser (recomandat în caz de retracție gingivală, tratamentul poate fi aplicat în clinică în regim clinic sau de urgență).
Complicații gingivită netratată
În lipsa tratamentului și în condițiile unei proaste igiene orale, gingivita progresează aproape întotdeauna către o afecțiune gingivală care se propagă la nivelul țesuturilor, ligamentelor și oaselor din jurul dinților (parodontită) și care predispune la pierderea dinților și, ulterior, la afecțiuni sistemice severe. O altă complicație severă este și gingivita ulceroasă necrozantă, o formă severă de gingivita care provoacă dureri severe la nivelul gingiilor, dar și infecții și sângerări.
Diagnosticarea gingivitei
Diagnosticul gingivitei necesită o examinare atentă a cavității bucale pentru semne de placă bacteriană sau tartru, dar și pentru a identifica o potențială inflamație gingivală. Revizuirea istoricului stomatologic, cât și a istoricului personal pentru diferite afecțiuni care pot crește riscul de gingivită, constituie, de asemenea, o etapă prioritară în stabilirea diagnosticului. Examenul clinic poate include și măsurarea șanțului dintre dinte și gingie, procedură efectuată cu ajutorul unei sonde parodontale.
Prevenția gingivitei – Recomandări utile
La fel ca în cazul majorității afecțiunilor dentare sau gingivale, o bună igienă orală, care presupune curățarea dinților de două ori pe zi, prin periaj efectuat de sus în jos, folosind o pastă de dinti pe bază de fluor și eliminarea resturilor alimentare interdentare cu ajutorul aței dentare, poate preveni apariția bolii. Există, de asemenea, o serie de recomandări utile care pot ajuta la reducerea riscului de gingivită:
- utilizarea unei periuțe de dinți cu peri de duritate medie și schimbarea periuței la un interval de două până la trei luni;
- clătirea gurii cu apă de gură;
- vizitarea medicului dentist pentru un detartraj profesionist;
- menținerea unei diete echilibrate;
- controlarea afecțiunilor sistemice;
- evitarea produselor pe bază de tutun.
Tipuri de gingivită
Gingivita se poate clasifică, în funcție de durata infecției, aspectul clinic, severitate sau etiologie, în mai multe tipuri:
Gingivita cronică
Cauzată în general de depunerile de placă bacteriană, gingivita cronică este cea mai frecventă formă de gingivită și se caracterizează prin umflarea gingiei, roșeață, sensibilitate și sângerare la perierea dinților. Edemul local asociat cu gingivita cronică poate determina, în unele situații, creșterea semnificativă a țesutului gingival, însă fără ca dintele să își piardă atașamentul la gingie.
Gingivita gravidică (în timpul sarcinii)
Modificările hormonale din timpul sarcinii contribuie la apariția unor răspunsuri inflamatorii exagerate la nivel gingival, chiar și la femeile cu cantități reduse de placă bacteriană. Gingivita din timpul sarcinii (gingivita de sarcină) este o problemă cu care se confruntă o bună parte dintre femeile gravide și se caracterizează, în general, prin sângerări gingivale și inflamație locală.
Gingivita diabetică
Persoanele cu diabet sunt mai predispuse riscului de gingivită, pe fondul creșterii constante a nivelului zahărului din sânge, care influențează nivelul de zahăr din salivă și care poate determina, în anumite situații, deteriorarea vaselor de sânge din gingii. În acest context, gingiile pot să se infecteze mai ușor.
Gingivita medicamentoasă
O gamă largă de medicamente utilizate împotriva unor afecțiuni sistemice comune au ca potențial efect advers gingivita. Dintre acestea, cele mai utilizate la nivel global sunt medicamentele pentru convulsii epileptice, anticoagulantele, betablocantele, agenții contraceptivi orali și agenții fibrinolitici.
Gingivita la copii/bebeluși
Nu doar adulții, ci și copiii pot dezvolta gingivita, încă din timpul dentiției primare. Diferențele semnificative în structurile parodontale între viață de adult și cea de copil fac ca riscul de gingivită să fie chiar mai mare în copilărie, atunci când distanța dintre dinți este mai mare, iar regiunile interdentare devin locații favorabile pentru acumularea de bacterii. Simptomele principale ale gingivitei la copii sunt înroșirea și inflamarea țesutului gingival. Mai rar, în cazul agravării gingivitei, pot apărea sângerări. În cazul adulților, sângerările sunt mult mai frecvente, constituind unul dintre simptomele principale.
Cum se vindecă gingivita?
Identificată și tratată încă din fazele incipiente, gingivita are nevoie de o perioadă de timp redusă de vindecare (până la revenirea țesuturilor la normal). Prognosticul este adesea unul favorabil, igienizarea profesională, urmată de o bună igienă orală la domiciliu, fiind suficiente pentru tratamentul gingivitei.
Mituri demontate despre gingivită
Există multiple mituri cu privire la gingivită, cele mai comune vizând caracterul afecțiunii, despre care se crede că este în mod exclusiv determinată de lipsa unei bune igiene orale. Principalele mituri false cu privire la gingivită spun că:
- Gingivita apare doar la persoanele care prezintă carii – în fazele incipiente, gingivita poate să nu prezinte niciun simptom, astfel că afecțiunea poate să se dezvolte inclusiv la persoane care nu prezintă carii;
- Igiena deficitară reprezintă singura cauză a gingivitei: contrar așteptărilor, gingivita se poate dezvolta la persoane cu o bună igienă deficitară, în general la cele cu o dietă bogată în zaharuri sau la fumători;
- Sângerarea gingiilor în timpul sarcinii este normală: deși destul de frecventă în perioada gestație, sângerarea gingivală nu este normală și necesită întotdeauna evaluare medicală;
- Afecțiunile gingivale nu sunt frecvente: gingivita este una dintre cele mai comune afecțiuni de sănătate, aproximativ jumătate dintre adulții cu vârsta de peste 30 de ani suferind de o formă de boală gingivală, în general de gingivită;
- Gingivita înseamnă, implicit, pierderea dinților: în majoritatea cazurilor, gingivita este o afecțiune care poate fi tratată fără complicații, riscul de pierdere a dinților fiind unul foarte redus, în condițiile în care igiena orală este una optimă și planul de tratament este conceput împreună cu medicul stomatolog.
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite