Halena/halitoza – Cum se tratează respirația urât mirositoare?

in Afectiuni, Blog octombrie 31, 2022

Respirația urât mirositoare, numită în termeni medicali halenă sau halitoză, reprezintă o stare cronică sau ocazională apărută de regulă pe fondul igienei deficitare a cavității bucale, care poate influența calitatea vieții unui individ.

Halena persistentă, care nu este influențată de alimentele consumate și care este ameliorată doar parțial în urma igienei riguroase a cavității bucale, afectează stima de sine și poate duce la anxietate și izolare socială. 

Ce este halena/halitoza?

Halena (sau halitoza) este un termen utilizat pentru a descrie mirosul neplăcut emanat în urma expirației de către o persoană. Halena este una dintre principalele cauze ale vizitei la medicul stomatolog, un simptom comun al afecțiunilor gingivale sau dentare.

Cauzele respirației urât mirositoare

În peste 70% dintre cazuri, halena este asociată cu formarea compușilor de sulf, prin interacțiunea aminoacizilor cu bacteriile existente la nivelul cavității bucale. Lipsa igienei orale sau curățarea incorectă a cavității bucale, ce presupune în general periajul prea agresiv al dinților sau utilizarea incorectă a aței dentare, reprezintă cauzele principale ale halenei. 

Alte cauze potențiale pentru o respirație urât mirositoare includ:

  •  consumul anumitor alimente (precum ceapă, usturoi sau produse lactate);
  • boala parodontală (afecțiune comună care determină în general inflamația gingiilor și o respirație urât mirositoare);
  • curățarea inadecvată a protezelor dentare;
  • xerostomia (condiție medicală care determină uscăciunea gurii, creșterea cantității de bacterii din cavitatea bucală și implicit halitoză);
  • infecțiile cavității bucale, ale nasului, traheei sau plămânilor;
  • consumul de alcool sau de cafea;
  • fumatul sau mestecarea tutunului. 

Anumite afecțiuni metabolice, precum diabetul, cât și tulburările gastrointestinale, deficitele de vitamine sau administrarea anumitor medicamente, în special a celor care reduc secreția de salivă (precum antibioticele sau antidepresivele) predispun, de asemenea, la o respirație urât mirositoare. Extrem de rar, halena este o consecință a cancerului gastric sau a refluxului gastroesofagian. 

Simptome halenă/halitoză

Mirosul neplăcut al gurii care apare pe tot parcursul zilei, dar care poate fi mai pronunțat dimineața, imediat după trezire sau după consumul unor alimente, constituie principalul simptom al halenei. Anumite simptome, precum gura uscată, depunerile de tartru sau secrețiile de culoare albă apărute pe limbă pot fi asociate cu prezența halitozei, fiind determinate de condițiile de sănătate orale, principala cauză a mirosului neplăcut al gurii. 

Tipuri de halitoză/halenă?

În funcție de cauzele sale și de durata de manifestare, halena se poate clasifica astfel: 

Halitoza intraorală

Descrie mirosul neplăcut provenit din gură, în urma multiplicării bacteriilor, pe fondul unei igiene orale deficitare. Halitoza provine din cavitatea bucală în aproximativ 90% dintre cazuri, gura fiind un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor, din cauza umidității ridicate. 

Halitoza extraorală

O formă de halitoză mai puțin frecventă (apare în aproximativ 8% dintre cazurile de halitoză) determinată de diverse condiții medicale, în special de boli ale sistemului respirator sau de boli gastrointestinal. Infecția cu helicobacter pylori, adesea asimptomatică, poate determina, de asemenea, o respiratie urat mirositoare extraorală.  

Halitoza psihogenă

În anumite cazuri, mirosul neplăcut resimțit de către pacient poate fi, de fapt, o formă de halitoză psihogenă, pseudo-halitoză (sau halitofobie), o situație în care pacientul este convins că respirația sa miroase urât, chiar și după infirmarea diagnosticului de halitoză. 

Halitoza temporară

Mirosul neplăcut al gurii apare exclusiv după consumul anumitor alimente sau pe fondul unui obicei care crește riscul de halitoză, însă nu constituie o problemă cu care individul se confruntă zilnic. Halitoza temporară poate fi remediată prin modificarea obiceiurilor alimentare, renunțarea la fumat sau la consumul de alcool și printr-o bună igienă orală. 

Halena alcoolică

Consumul de alcool determină schimbarea mirosului respirației, consumatorii de alcool emanând halenă alcoolică, un tip de halenă intraorală temporală. În cazul consumatorilor cronici de alcool, deoarece alcoolul modifică activitatea glandelor salivare și influențează negativ sănătatea orală, există un risc ridicat ca halena să devină o problemă cronică. 

Diagnosticul halenei

Halena poate fi diagnosticată cu ușurință de către medicul stomatolog în cadrul unui examen clinic, prin măsurare organoleptică (medicul miroase respirația pacientului), însoțită de o examinare a cavității bucale. Alte instrumente folosite pentru a diagnostica halena urât mirositoare sunt:

  • cromatografia gazoasă;
  • monitorizarea sulfurilor;
  • testul de incubare salivară;
  • monitorizarea nivelului amoniacului. 

Cum scapi de halenă/halitoză? – Tratament

Produsele de îngrijire a cavității bucale, în special apa de gură, împreună cu guma de mestecat sau bomboanele cu mentă, sunt adesea folosite de către persoanele cu halitoză pentru mascarea mirosului neplăcut. Astfel de abordări pot fi eficiente în special împotriva halenei provocate de consumul anumitor alimente sau a halenei alcoolice, însă reprezintă doar soluții temporare, menite să îmbunătățească satisfacția pacientului. Pe termen lung însă, tratamentul trebuie să țină cont de sursa mirosului, așadar a cauzei care a determinat apariția halitozei. 

În funcție de cauză, tratamentul pentru halena fetidă presupune:

  • îngrijirea adecvată a cavității bucale (indiferent de cauză, este esențială curățarea în mod corect a cavității bucale, cu produsele de îngrijire potrivite – se va curăța inclusiv limba);
  • reducerea încărcăturii bacteriene din cavitatea bucală, prin detartraj și igienizare profesională (în cazul halitozei cauzată de boală parodontală);
  • utilizarea apei de gură antiseptice, în special în timpul terapiei parodontale, la pacienții cu gingivită sau parodontoză (un astfel de remediu pentru halenă ameliorează reducerea încărcăturii bacteriene);
  • chiuretajul parodontal (la pacienții cu retracție gingivală);
  • creșterea secreției de salivă, folosind produse salivare artificiale (în cazul pacienților cu respirație urât mirositoare determinată de xerostomie).  

Halena – Tratament medicamentos

Dacă halitoza provine din cauze non-orale, precum boli respiratorii, gastrointestinale, hepatice sau renale, se poate impune tratamentul medicamentos. Tratamentul optim al condiției care a determinat apariția respirației urât mirositoare va determina implicit îmbunătățirea mirosului, nefiind necesar un tratament specific al halitozei. De cele mai multe ori, însă, deoarece halena este în general intraorală, determinată de o igienă orală deficitară, tratamentul medicamentos nu este necesar. 

În plafaruri există pastile pentru halenă pe bază de mentol, care pot îmbunătății mirosul respirației. Efectul acestor pastile pentru respirație urât mirositoare este însă unul de scurtă durată, similar cu cel al apei de gură sau al gumei de mestecat. 

Halitoza se vindecă cu tratament naturist?

Tratamentele naturiste sunt ineficiente în general pe termen lung împotriva halenei, însă pot oferi o îmbunătățire pe termen scurt. Practici care pot fi încercate acasă, fără recomandare medicală, care pot îmbunătății mirosul respirației:

  • consumul unei cantități suficiente de lichide;
  • evitarea produselor care determină deshidratarea, precum a alcoolului sau a cafelei;
  • evitarea alimentelor picante sau a celor care modifică mirosul respirației;
  • clătirea frecventă a gurii cu apă;
  • consumul de pătrunjel sau de suc de ananas. 

Orice alte practici sau remedii naturiste pot fi mai degrabă dăunătoare decât benefice, astfel că este necesar, înainte de încercarea lor, vizita la medicul stomatolog și solicitarea opiniei acestuia. 

Complicații halenă netratată

Respirația urât mirositoare persistentă și care nu beneficiază de tratament poate avea consecințe atât asupra sănătății fizice a individului, deoarece poate fi asociată cu existența unei boli sistemice sau a unei afecțiuni stomatologice, cât și asupra sănătății psihice, deoarece, pe termen lung, poate duce la limitarea interacțiunilor sociale. Pentru a evita complicațiile halitozei este indicată vizita la medicul stomatolog. 

Prevenția respirației urât mirositoare

Halena fetidă poate fi prevenită sau diminuată prin:

  • periajul dentar de două ori pe zi, folosind o pastă de dinți pe bază de fluor;
  • utilizarea aței dentare și a apei de gură;
  • vizitarea cu regularitate a medicului dentist (de minimum două ori pe an, în scop preventiv);
  • renunțarea la tutun și/sau alcool;
  • evitarea alimentelor care pot influența negativ respirația, precum ceapă sau usturoi;
  • evitarea alimentelor sau a băuturilor cu conținut ridicat de zaharuri;
  • menținerea unei secreții optime de salivă;
  • scoaterea protezei pe timpul nopții și igienizarea ei înainte de replasarea în gură (pentru persoanele care poartă proteză). 

Respirație urât mirositoare/halena (halitoza) la copii & bebeluși

Halitoza poate afecta nu doar adulții, ci și copiii. În general, cauza pentru o respirație urât mirositoare la copii este igiena orală incorectă sau chiar lipsa igienei orale. Halena la copii este în rare cazuri asociată cu condiții extraorale, astfel că vizita la medic devine cu atât mai importantă. Medicul pedodont poate diagnostica halitoza la copii și poate oferi tratamente eficiente, fără dureri și cu un grad redus de disconfort.  


Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite