Periimplantita

Ce este periimplantita?

Periimplantita este o boală infecțioasă specifică asociată plăcii bacteriene, care cauzează un proces inflamator al țesuturilor moi și pierdere osoasă de jur împrejurul unui implant dentar osteointegrat. Mai exact, se pierde osul din jurul implantului determinând instabilitatea lui. Această boală avansează, iar netratată va duce, treptat, la pierderea implantului.

Momentul oportun în care această afecțiune poate fi descoperită este la stadiu de mucozită. Mucozita este prima etapă de evoluție a periimplantitei și afectează doar țesuturile moi, adică gingia din jurul implantului. Este singura etapă de cele mai multe ori total reversibilă în cazul tratamentului corespunzător efectuat la timp. Netratată, infecția coboară și ajunge la nivelul osului, cu dezinserarea ligamentelor gingivale și pierdere osoasă ireversibilă.

Care sunt semnele clinice pentru periimplantită?

  • sângerare gingivală în jurul implantului dentar;
  • supurație, secreții purulente la nivelul implantului;
  • retracție gingivală (practic țesutul moale începe să se retragă de pe gingie și lasă expusă o parte mai mare din dinte);
  • uneori este posibil să apară și durerea, dar nu este obligatorie pentru instalarea bolii;
  • mobilitatea implantului.

Diagnosticarea se poate face în urma investigațiilor imagistice deoarece doar prin radiografie se poate observa resorbția osoasă din jurul implantului.

Care sunt cauzele apariției periimplantitei? Ce contribuie la pierderea implantului dentar?

  • anumite afecțiuni medicale (cum ar fi diabetul);
  • fumatul;
  • igiena precară;
  • durata prea mare de timp între igienizările profesionale efectuate în cabinetul dentar;
  • un implant de slabă calitate inserat;
  • inserarea greșită a implantului (un protocol chirurgical eronat);
  • o protezare incorectă a implantului (coroana care se pune pe implant nu este corect adaptată).

Avantajele utlizării laserului Waterlase:

  • fără suturi;
  • fără lambou, incizie sau bisturiu;
  • nu necesită o recuperare post-intervenție (așa cum se întâmplă în urma tratamentului chirurgical tradițional);
  • este cea mai eficientă metodă de îndepărtare a țesutului de granulație (a infecției) din jurul implantului și de promovare a formării de os nou;
  • soluție minim invazivă (nu mai este nevoie de o intervenție chirurgicală pentru expunerea în totalitate a defectului osos, cauza apariției periimplantitei);
  • fără disconfort în timpul intervenției și post-tratament.

Această afecțiune este deseori asimptomatică în faza incipientă, iar identificarea se face de multe ori atunci când se află deja într-un stadiu mai avansat. Tocmai de aceea este importantă igiena, dar și vizitele regulate la medicul stomatolog pentru a putea fi identificată și tratată la timp, astfel încât implantul dentar să poată fi salvat.

Periimplantita reprezintă o problemă din ce în ce mai frecventă în domeniul implantologiei orale la nivel mondial. În România, rata de eșec a implanturilor dentare se estimează a fi de aproximativ 25% și din ce în ce mai multe implanturi suferă de complicații (mucozită sau periimplantită).