Sigilari dentare

Informații generale

În jurul vârstei de 6-7 ani apar primele măsele definitive, de unde vine și denumirea lor populară de măsele sau molari de 6 ani. Ele erup în spatele măselelor de lapte (mare atenție, deoarece aceștia sunt adesea confundați cu dinți de lapte), iar în primii ani de la apariție (aproximativ 2-3 ani) sunt mai vulnerabile, având o structură incomplet mineralizată, smalțul devenind mai puternic cu ajutorul mineralelor și fluorului din pasta de dinți sau din alimente. Începând cu vârsta de 6 ani, vine o nouă etapă în viața celui mic, schimbând treptat dentiția de lapte, cu cea de adult sau definitivă.

Premolarii sunt cei care înlocuiesc măselele de lapte, această etapă având loc în jurul vârstei de 9-11 ani, iar la 12 ani apare cea de-a doua măsea definitivă, adică molarul de 12 ani, care iese în spatele molarului de 6 ani. Aceștia sunt dinții care sunt cei mai potriviți procedurii de sigilare, iar aceasta este recomandată să se facă imediat după ce aceștia au ieșit în cavitatea orală pentru o protecție cât mai bună.

Este extrem de important ca, până la vârsta de 6-7 ani, copilul să aibă o igienă bună, eficientă, să dobândească toate etapele unei rutine de igienă orală corectă, pentru a preveni apariția unei carii pe măselele nou apărute. De asemenea, este esențial să nu existe procese carioase pe cea de-a doua măsea de lapte, deoarece poate îmbolnăvi și molarul definitiv.

Dr. Luiza Luca

Medic Pedodont

Dr. Andreea Ion (Mihai)

Medic Pedodont

Dr. Laura Neaga

Medic Pedodont

Ce presupune sigilarea dentară?

Măselele proaspăt erupte prezintă șanțuri și gropițe foarte adânci pe fața pe care mestecăm, în care resturile alimentare se pot cantona cu ușurință. Sigilarea molarilor presupune umplerea acestor depresiuni cu un material biocompatibil și carioprotector, de o consistență fluidă, moale, cu scopul de a reduce adâncimea lor, iar resturile de mâncare să rămână cât mai la suprafață, pentru a putea fi îndepărtate cu ușurință prin autocurățire (cu limba și cu ajutorul salivei) sau prin curățire artificială (cu periuța de dinți și pastă).

Pot fi aplicate sigilările dentare și la adulți?

De obicei, adulții nu mai beneficiază de sigilări, deoarece dinții trebuie să fie sănătoși pentru a face această procedură. Se recomandă doar în cazuri speciale, în care pacientul adult nu poate avea o igienă orală optimă. Totodată, caria la adulți are tendință de cronicizare, adică evoluează lent, uneori leziunile carioase chiar stagnează timp îndelungat. Astfel, ceea ce poate părea o carie la adult, este de fapt o marmorație rămasă în același stadiu de foarte mult timp.

Când se recomandă sigilarea dentară?

Sigilarea se recomandă în special copiilor și adolescenților cu dinți proaspăt erupți, fără a fi prezentă o carie pe ei. De obicei, această procedură se poate face încă de la vârsta de 6 ani sau după ce a erupt prima măsea definitivă. De asemenea, dacă cel mic are un risc carios foarte mare, cu multe carii sau plombe pe dinții de lapte, este și mai indicat să se facă sigilarea, pentru a proteja noii dinți apăruți. Totodată, se pot sigila și măselele de lapte dacă cel mic este cooperant, iar părintele își dorește să fie mai precaut cu privire la apariția cariilor dentare.

În cazul în care există o carie incipientă, de genul marmorațiilor sau demineralizărilor, se va realiza procedura de sigilare lărgită.

Cum se realizează sigilarea dinților?

Sigilarea dinților este una dintre cele mai ușoare proceduri pe care le poate face un copil, având o durată scurtă și fiind minim invazivă. Etapele sigilării dentare sunt:

  1. Primul pas constă în alegerea dinților potriviți pentru sigilare și identificarea molarilor definitivi.
  2. Apoi, se va face curățarea acestora cu ajutorul unei periuțe foarte mici, care să pătrundă în șanțurile și gropițele de pe suprafața măselei, înmuiată într-o soluție care va dezinfecta dintele.
  3. Cel de-al treilea pas presupune demineralizarea șanțurilor, cu ajutorul unui gel special, care se lasă pe dinte aproximativ 20-30 secunde.
  4. Ulterior acesta se spală, iar dintele se usucă.
  5. Se aplică materialul de sigilare, care se întărește cu ajutorul unei lămpi fotopolimerizante (cu lumină albastră).
  6. Ultimul pas presupune îndepărtarea materialului în exces și lustruirea dintelui.

Ce presupune sigilarea lărgită?

Sigilarea lărgită este ușor mai invazivă decât o sigilare, dar mai puțin invazivă decât pregătirea dintelui pentru o plombă (obturație). Începe prin îndepărtarea țesutului colorat, într-un mod minim invaziv, fiind respectate șanțurile sănătoase, după care presupune aceeași succesiune de pași, precum sigilarea simplă. Uneori, din păcate, în timp ce curățăm țesutul afectat, realizăm că procesul carios se extinde în profunzime, necesitând ca sigilarea lărgită să se transforme într-o obturație.

În anumite cazuri, din cauza unui risc mare carios sau prezenței unor defecte de structură ale smalțului, se preferă sigilarea cu un material mai puțin rezistent, dar care protejează mai bine dintele și care nu mai necesită pasul suplimentar de demineralizare.

Cât de sigură este sigilarea dinților?

Sigilarea dentară este una dintre cele mai sigure proceduri, asigurând o protecție dintelui. Desigur că va proteja limitat dintele de carie deoarece, dacă nu există o igienă bună, caria se va grefa pe alte suprafețe ale dintelui sau chiar pe lângă sigilare. Această procedură este lipsită de riscuri, dacă se face respectând succesiunea corectă de pași, iar curățarea dintelui este temeinică. Este foarte important și materialul de sigilare, acesta necesitând să aibă o calitate bună, pentru a nu se crea în timp mici porozități, prin care bacteriile să se infiltreze și să carieze dintele.

Cât timp se menține sigilarea dinților?

O sigilare se poate păstra integră chiar și câțiva ani, dacă este întreținută corespunzător. Acest lucru depinde foarte mult de modul în care copilul își desfășoară rutina de igienă orală, dacă e realizată cu consecvență și conștiinciozitate și dacă respectă toți pașii (ață interdentară, periaj, duș bucal). De asemenea, obiceiurile alimentare ale copilului sunt și ele esențiale. Dacă cel mic mănâncă regulat alimente tari, dure sau sparge între dinți diverse alimente, sigilările nu vor avea o durată de viață foarte mare. În orice caz, la fiecare control periodic, medicul pedodont va verifica sigilările și, acolo unde va fi cazul, le va completa, pentru a elimina riscul infiltrării bacteriene.

Care sunt avantajele sigilării dentare?

Fiind o procedură încadrată în modalitățile de prevenție ale cariei dentare, beneficiile sigilării dentare sunt nenumărate, contribuind la o cavitate orală sănătoasă a viitorului adult și păstrarea dinților definitivi pentru o perioadă cât mai îndelungată. Acestea sunt reprezentate de:

  • menținerea sănătății dinților temporari, în special la un copil care nu acceptă prea des să fie spălat pe dinți sau care este alăptat/hrănit cu biberonul prelungit;
  • previne apariția cariilor sau pierderea timpurie a dinților temporari, care pot duce la probleme de erupție sau chiar defecte de structură ale molarilor și premolarilor permanenți;
  • previne apariția anumitor probleme care pot afecta dinții la maturitate, cum ar fi tratamente de canal sau restaurarea dintelui cu o coroană dentară;
  • contribuie la întărirea smalțului, prin eliberarea de minerale și fluor pe suprafața dintelui;
  • crește durata de viață a plombelor, atunci când se aplică un sigilant pe deasupra acestora, pentru a preveni infiltrațiile.

Sigilarea dentară presupune o anumită pregătire din partea pacientului?

În general, nu este necesară o pregătire prealabilă a pacientului, însă este bine ca părinții să îl aducă pe cel mic la medicul pedodont încă de când a apărut primul dinte, pentru ca acesta să fie familiarizat cu mediul din cabinet, cu medicul și echipa acestuia. Medicul pedodont îi va explica oricum fiecare pas în parte, ce presupune și ce urmează, astfel încât copilul să se simtă în siguranță.