Sinuzita maxilară odontogenă: Clasificare, diagnostic & operație
Sinuzita maxilară de origine odontogenă reprezintă o afecțiune care nu este de neglijat, având în vedere procentul de 10-12% din totalul sinuzitelor maxilare, iar cele mai recente studii ne arată că 30-40% dintre sinuzitele cronice sunt provocate de o cauza dentară. O sinuzită, în general, poate afecta calitatea vieții pacienților și, de aceea, necesită tratament ori de câte ori este descoperită.
Ce este sinuzita maxilară odontogenă?
Sinuzita maxilară odontogenă apare ca urmare a unei leziuni produse la unul dintre dinții de pe arcada superioară (de sus). Fie că discutăm despre o carie extrem de profundă, cu afectarea nervului, un tratament de canal incorect efectuat, fie este vorba despre implanturi plasate într-o poziție necorespunzătoare, toate acestea pot afecta membrana care delimitează sinusurile maxilare de cavitatea orală.
Ce sunt sinusurile maxilare?
Sinusurile maxilare fac parte din sinusurile paranazale, alături de sinusurile frontale, etmoidale și sfenoidale. Ele reprezintă niște cavități pline cu aer (pneumatice), asemănătoare unor pernuțe cu aer în interiorul osului maxilar și se află deasupra dinților de pe arcada superioară, înconjoară nasul, ajungând până sub ochi.
Sinusurile încep să se dezvolte în luna cea de-a treia lună de viață intrauterină și își încheie creșterea în jurul vârstei de 12-14 ani, în perioada în care erup ultimii dinți permanenți. Cei mai apropiați dinți de sinusurile maxilare sunt cel de-al doilea molar (molarul de 12 ani), primul molar (molarul de 6 ani), molarul de minte și apoi, premolarii. La pacienții care au dinți lipsă, sinusurile pot coborî, cauzând probleme în cazul în care tratamentul acestora presupune inserarea de implanturi. Dinții de pe arcada superioară sunt separați de sinusul maxilar prin membrana sinusală, care poate fi cu ușurință străpunsă, dacă tratamentele nu sunt efectuate corect. Totodată, toată această perna de aer din interiorul osului maxilar este căptușită pe interior de o mucoasă, cu rol protector.
Ce este sinuzita?
Sinuzita, la modul general, reprezintă inflamația mucoasei care îmbracă sinusurile maxilare, frontale, etmoidale sau sfenoidale pe interior. Astfel, crește volumul mucoasei sinusale, iar cavitățile se umplu cu lichid, acesta nemaiputând fi eliminat cum se face în mod normal. Simptomele variază în funcție de localizarea sinusului și pot include:
- congestie nazală (nas înfundat);
- secreții nazale sau faringeale purulente;
- dureri faciale sau dentare;
- tuse;
- disconfort sau chiar dureri la nivelul urechilor;
- edem (umflături) la nivelul ochilor;
- dureri de gât sau senzație de gât iritat;
- reducerea sau pierderea mirosului;
- halitoză (respirație urât mirositoare).
Clasificarea sinuzitei
Sinuzita se poate clasifica în funcție de localizarea ei la unul dintre cele 4 sinusuri menționate anterior dar, în funcție de durata acesteia, poate fi:
- acută – simptomele persistă mai puțin de 4 săptămâni;
- cronică – durata simptomelor se întinde mai mult de 12 săptămâni;
- subacută – se situează între acută și cronică, poate dura între 4 și 12 săptămâni;
- cronică acutizată – când sinuzita cronică nu este tratată și apar simptomele agresive ale unei sinuzite acute.
Tipuri de sinuzită maxilară
Așa cum am menționat la punctul anterior, în funcție de durata acesteia, sinuzitele pot fi împărțite în trei mari categorii în funcție de durata acesteia, la care se adaugă și forma particulară acutizată a sinuzitei cronice. Intensitatea simptomelor poate fi diferită în funcție de durata acestora și, de aceea, vom trece în revistă fiecare dintre tipurile de sinuzită, pentru a înțelege corect fiecare concept.
Sinuzita maxilară acută
Sinuzita maxilară acută apare, cel mai des, ca urmare a unei infecții ale căilor respiratorii superioare (ICRS). Când fluidele din sinus nu mai pot fi eliminate, acestea se suprainfectează cu o serie de bacterii, diferite de cele prezente în sinuzita cronică. Sinuzita maxilară poate apărea și ca urmare a unor alergii sau sursa infecției să fie o infecție de origine dentară.
Sinuzita maxilară cronică
Prin inflamația cronică a mucoasei se reduce cantitatea de oxigen din țesuturi, astfel că bacteriile prezente în sinusurile maxilare în cadrul sinuzitei cronice sunt, de regulă, bacterii anaerobe. Acest tip de bacterii nu are nevoie de aer pentru a trăi și a se multiplică, fiind foarte frecvent în infecțiile dentare. Printre cele mai des întâlnite bacterii au fost identificate mai multe specii de streptococ, dar și stafilococul auriu.
Sinuzita maxilară odontogenă
Sinuzita maxilară de origine odontogenă constă în infectarea mucoasei sinusale cu bacterii provenite în urma unei infecții de la nivelul dinților de pe arcada superioară, din cauza contactului foarte strâns al dinților cu sinusul maxilar. O sinuzită maxilară odontogenă se manifestă prin prezența multiplelor specii bacteriene atât anaerobe, cât și aerobe, deși într-un număr foarte mic. Dacă nu se explorează și varianta unei patologii dentare, sinuzita maxilară nu se va vindeca în mod convențional pe cale medicamentoasă și va fi rezistentă la tratament, până la tratarea cauzei principale.
Cele mai multe infecții de la nivelul sinusurilor apar ca urmare a unor carii dentare netratate. Așa cum probabil știi deja, cariile apar atunci când pe suprafața dintelui se atașează niște bacterii, care distrug progresiv smalțul, dentina și ajung la pulpa dentară (nerv). Apoi, nervul este infectat, iar dacă nu se tratează, infecția va invada tot spațiul din interiorul dintelui și se va exterioriza în os prin orificiul de la vârful rădăcinii, prin care intra vasele de sânge și fibrele nervoase. De acolo, infecția se poate concretiza sub forma unui abces, de cele mai multe ori, urmând calea osului cel mai subțire pe care să îl penetreze. Însă uneori, în anumite cazuri, infecția nu se va transforma în abces, ci va pătrunde prin membrana sinusală, infecția ajungând astfel în sinus.
Localizare sinuzită maxilară
Deși am discutat deja despre unde se află sinusurile maxilare, sinuzita se poate manifesta doar la unul sau la ambele sinusuri, adică să fie unilaterală sau bilaterală. Astfel, simptomele pot apărea doar pe o parte, manifestându-se prin dureri, secreții sau disconfort pe partea stângă sau dreaptă a feței. De asemenea, mucoasa sinusală a ambelor sinusuri poate fi inflamată, ducând astfel la simptome și disconfort pe ambele părți.
Când trebuie să mergi la medicul stomatolog?
Pentru a evita complicațiile cariilor sau, mai mult decât atât, infecția sinusurilor maxilare, trebuie să te prezinți la medicul stomatolog când simți orice fel de modificare la nivelul dinților, precum:
- carie, cu prezența unei cavități;
- sensibilitate la consumul de alimente reci, dulci, calde;
- durere în zona din spate a maxilarului (la dinții din spate);
- sensibilitate la masticație.
Sinuzita maxilară odontogenă – Simptome
Sinuzita maxilară de origine dentară se poate manifesta sub forma unor dureri de dinți, dar care să nu fie neapărat clare, astfel încât să indice existența unei afectări a sinusuriloro sau se poate prezenta sub forma tabloului complet de sinuzită, cu:
- dureri difuze la nivelul oaselor feței, în special în zona pomeților;
- dureri dentare, la nivelul dinților din spate (molarilor și premolarilor);
- secreții nazale persistente;
- dureri de cap;
- sensibilitate la palparea feței;
- congestie nazală.
Sinuzita maxilară odontogenă – Cauze
Atunci când apare, sinuzita maxilară odontogenă poate avea o mulțime de cauze, printre care se pot enumera:
- Carii netratate, la care infecția s-a răspândit în sinus.
- Pseudochisturile formate din cauza bolii parodontale sau infecțiilor periapicale, de la nivelul rădăcinii dinților.
- Comunicările oro-sinusale cauzate de manoperele chirurgicale – uneori, vârfurile rădăcinilor sunt înfipte adânc în membrana sinusală și, dacă nu sunt analizate corect investigațiile imagistice, se poate crea un orificiu de comunicare între sinus și cavitatea orală.
- Chisturi de mai multe tipuri, printre care și chisturile odontogene, ce se dezvoltă din celule restante din care s-au dezvoltat și dinții. Ele cresc foarte mult în dimensiuni, uneori invadând sinusul maxilar. Frecvent, ele se formează în jurul măselelor de minte.
- Tumori de origine odontogenă, precum ameloblastomul, odontomul, cementomul.
- Tratamentele de canal, unde obturația de canal depășește lungimea acestuia și ajunge în sinus.
- Plasarea incorectă a implanturilor dentare, care duce la perforarea membranei sinusale.
- Sinus lift maxilar realizat incorect, ca parte din pregătirea preimplantară.
Diagnostic sinuzita maxilară odontogenă
Diagnosticul corect al sinuzitei maxilare este crucial pentru a putea identifica într-un mod eficient cauzele și a urma un tratament corespunzător. Totodată, dacă se identifică și cauza dentară, iar tratamentul sinuzitei se face concomitent cu tratarea dinților care au provocat neplăceri, prognosticul este unul promițător. Astfel, pentru a depista prezenței unei sinuzite maxilare odontogene, pot fi utile următoarele investigații:
- radiografia panoramică – are avantajul că se pot vedea sinusurile maxilare, dinții din apropierea acestora, raportul acestora cu sinusurile, infecțiile de la nivelul rădăcinilor măselelor de pe arcada superioară. Totodată, poate fi observată și boala parodontală, în cazul în care ea există. Dezavantajul este că, deși pot fi identificate toate aceste lucruri, dimensiunea leziunilor și afectarea sinusurilor nu pot fi depistate în totalitate, din cauza suprapunerii cu alte structuri de la nivelul feței.
- CT sau computer tomograful reprezintă investigația de bază pentru identificarea acestei patologii datorită unei rezoluții înalte și posibilitatea de a deosebi țesuturile moi de cele dure.
- CBCT sau tehnologia computer tomograf cu fascicul conic – este o investigație relativ nouă în lumea stomatologiei, dar care utilizează doar 10% din doza de radiații necesară unui CT. De asemenea, rezoluția este mai mare, osul poate fi vizualizat mult mai în detaliu și este din ce în ce mai preferată de către medicii chirurgi, în special când vine vorba despre plasarea implanturilor și sinus lifting.
Tratament sinuzita maxilară odontogenă
Deoarece este o afecțiune care evoluează în mai multe direcții, cu afecțiuni prezente atât la nivelul dinților, cât și la nivelul sinusurilor, sinuzita maxilară odontogenă se tratează multidisciplinar, implicând un tratament stomatologic, medicamentos și, uneori, chiar și chirurgical.
Primul pas în tratamentul sinuzitei maxilare odontogene este reprezentat de îndepărtarea cauzei care a dus la această patologie. Înainte de a începe orice tip de tratament pentru a reduce inflamația și infecția de la nivelul sinusurilor maxilare se recomandă tratarea problemelor de cauză dentară, care poate însemna tratament de canal, extracția dinților care nu mai pot fi recuperați sau extirparea chisturilor sau tumorilor de la acel nivel.
Tratament medicamentos pentru sinuzita maxilară
Tratamentul medicamentos pentru a trata sinuzita maxilară de origine dentară implică aceleași medicamente indicate în orice alt tip de sinuzită:
- antibiotice pentru 7-14 zile, pentru a-și demonstra eficiența, acestea fiind: amoxicilină (deși bacteriile prezente în infecția sinusurilor au devenit rezistente), amoxicilină cu acid clavulanic (Augmentin), cefalexin, azitromicină, clindamicină;
- decongestionante nazale pentru a reduce producția de mucus și a îmbunătăți calitatea mucoaselor și se recomandă decongestionantele saline;
- spray-uri nazale pentru hidratatea mucoaselor.
De multe ori, tratamentul stomatologic și asocierea acestuia cu antibioterapie sunt suficiente pentru vindecarea sinuzitei maxilare odontogene.
Operație pentru sinuzita maxilară
În anumite cazuri de sinuzită care nu cedează la tratamentul medicamentos sau care nu se poate rezolva pe cale orală, se recomandă intervenția chirurgicală. Ea se face cu ajutorul unui endoscop, care se introduce prin cavitatea nazală și permite o vizualizare mai bună a sinusurilor. Totodată, toate chisturile/formațiunile pot fi îndepărtate și apoi făcute spălături cu soluții saline sau antimicrobiene.
Se poate trata acasă sinzuita maxilară?
Din păcate, nu este o afecțiune ce se tratează simplu, tratamentul sinuzitei odontogene necesitând o colaborare între un medic stomatolog, medic chirurg specialist în chirurgie oromaxilofacială sau dento-alveolară și un medic ORL. Cariile, chisturile sau tumorile nu pot fi tratate acasă, iar medicamentele luate fără sfatul unui medic pot face mai mult rău decât bine. Chiar dacă simptomele sunt diminuate, ține minte că ceea ce a provocat apariția sinuzitei încă este acolo și poate fi rezolvată doar prin intervenția unui medic stomatolog.
Este recomandată puncția pentru sinuzita maxilară?
Puncția sinusului maxilar se poate face pentru a diagnostica, dar și pentru a trata sinuzitele și se realizează cu un ac special, prin cavitatea nazală. Este aceeași metodă, neinvazivă, prin care se introduce un endoscop în scop curativ și se recomandă atunci când intervenția chirurgicală radicală nu este necesară.
Complicații sinuzită maxilară netratată
Complicațiile sunt rare, însă acestea pot apărea din cauza unei sinuzite netratate apar din cauza apropierii de structurile faciale și craniene esențiale, precum vene de mari dimensiuni, vase importante și orbitelor. Acestea pot fi severe și sunt reprezentate de:
- răspândirea infecției către alte țesuturi din apropiere (osteomielită);
- abces orbito-ocular;
- meningită;
- abces cerebral.
Surse:
- Sinusitis and its management. Kim W Ah-See, Andrew S Evans
- Maxillary Sinusitis of Odontogenic Origin. Pushkar Mehra, Daniel Jeong
- Odontogenic maxillary sinusitis: A review. Regimantas Simuntis, Ričardas Kubilius, Saulius Vaitkus
- A Bioarcheological Study of Maxillary Sinusitis. CARLA BROWN et al.
- Rhinitis and sinusitis. Mark S. Dykewicz, Daniel L. Hamilos
- Antibiotics for acute maxillary sinusitis (Review). Ahovuo-Saloranta A, Rautakorpi UM, Borisenko OV, Liira H, Williams Jr JW, Mäkelä M
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite