Strungăreața (diastema) la copii & adulți – Tipuri & tratament
Pentru unele persoane strungăreața poate ridica probleme de estetică, atunci când își doresc un zâmbet perfect, hollywoodian, atenția fiind întotdeauna distrasă la strungăreață, și nu la zâmbetul persoanei în ansamblu. Dacă și tu te confrunți cu un astfel de spațiu inestetic, te invităm să citești acest articol pentru a vedea care sunt cauzele și cum te putem ajuta să ai zâmbetul la care ai visat întotdeauna.
Ce este strungăreața/diastema?
Diastema reprezintă spațiul dintre cei 2 incisivi centrali superiori (incisivii de sus) și, popular, este denumită și strungăreață. De asemenea, mai poartă numele și de tremă și poate reprezenta și spațiul aflat între alți 2 dinți de pe oricare arcadă. Cauzele pentru apariția unui astfel de spațiu sunt multiple, pornind de la frenul buzei de sus, aflat între cei doi incisivi, până la boala parodontală, care duce la resorbția osului dintre dinți, creându-se astfel spații.
Tipuri de strungăreață/diastemă
Diastema interincisivă
Diastema interincisivă este spațiul între cei 2 incisivi centrali de pe arcada superioară și, de cele mai multe ori, apare încă de la vârsta de 6-7 ani, când acești dinți erup. Pe măsură ce incisivii laterali și caninii de lapte sunt înlocuiți de succesorii lor definitivi, diastema dispare, deoarece dinții permanenți sunt mai mari decât cei de lapte. Însă, la unele persoane, acest spațiu nu se închide, pacienții prezentându-se în clinica stomatologică din cauza aspectului inestetic.
Diastema primară
Diastema primară sau adevărată apare ca urmare a unui fren al buzei superioare dezvoltat excesiv, fiind lat, gros sau poziționat foarte jos între cei 2 incisivi. Frenul buzei superioare reprezintă un mănunchi de fibre care leagă buza de sus de cavitatea orală și limitează mișcările acesteia. Atunci când frenul nu este suplu și poziționat corect, dinții nu se pot apropia unul de celălalt, fiind astfel necesară o frenectomie.
Diastema falsă
Apariția unui spațiu între cei doi incisivi centrali prin cauze precum: existența unui dinte în plus (supranumerar), absența unuia sau ambilor incisivi laterali sau chiar parodontoza se numește diastemă falsă. Dintele în plus dintre incisivii centrali (se numește meziodens = dinte în mijloc) și anodonția incisivilor laterali se descoperă doar printr-o radiografie panoramică, care este absolut necesară înaintea începerii unui tratament ortodontic pentru eliminarea spațiului.
Spațiul din zona premolară
Așa cum am menționat mai sus, spațiile între oricare alți 2 dinți în afara incisivilor se numește tremă, iar existența acestuia poate fi cauzată de mai mulți factori:
- Unul dintre ei, destul de frecvent, este absența unuia dintre premolari, nu prin extracție, ci prin lipsa formării mugurelui acestui dinte.
- O altă cauză poate fi incluzia caninului, adică menținerea acestuia în interiorul osului, deoarece are o piedică pe traseul de erupție: o gingie prea groasă, o poziție orizontală sau chiar absența spațiului de pe arcadă.
- Boala parodontală contribuie și ea la crearea spațiilor dintre dinți.
Diastema fiziologică
După ce toți dinții de lapte au erupt (în jurul vârstei de 3 ani), ei se apropie între ei însă, începând cu vârsta de 4-5 ani, se distanțează, osul crescând și făcând loc dinților definitivi, deoarece aceștia au o dimensiune mai mare. Spațiile apar între incisivi și între măselele de lapte din spatele caninului. Acestea se numesc spațieri fiziologice, sunt tranzitorii și prevestesc o dezvoltare armonioasă, unde dinții definitivi vor avea loc să iasă. Dacă, dimpotrivă, aceste spații lipsesc, este un indiciu de înghesuiri dentare, care vor necesita consultul unui medic ortodont pentru a putea stabili din timp un plan de tratament.
Strungăreața patologică
Boala parodontală (parodontoza) produce dezechilibre din toate punctele de vedere și afectează nu doar stabilitatea dinților, ci și estetica lor. Prin resorbția osului și retracția gingivală, dinții devin mobili (se pot mișca) și, astfel, se pierd contactele interdentare și apar spațiile, care pot fi atât la nivelul dinților din față, cât și în zonele din spate. Pierderea dinților prin extracții dentare duce la migrarea dinților către spațiul rămas gol după scoaterea dintelui. Acest lucru se întâmplă când se extrage un dinte relativ aproape de zona frontală, precum premolari, canini sau chiar incisivi laterali.
Cauzele diastemei (strungăreței)
Pe lângă cauzele menționate anterior, o mușcătură incorectă (în special pe dinții din față) poate duce la înclinarea incisivilor către buze și crearea unui spațiu între ei. În acest caz, dacă se încearcă tratamentul doar pentru închiderea spațiului și nu se corectează și mușcătura, strungăreața se va forma din nou.
Obiceiurile vicioase, precum ticurile de împingere a dinților cu limba sau sugerea degetului, pot, de asemenea, provoca o spațiere între incisivii centrali. Studiile arată că ticurile care implică limba au un impact mai mare asupra dinților.
Deglutiția infantilă, adică modul în care un bebeluș înghite laptele și care se face prin interpunerea limbii între cele 2 arcade, poate fi păstrată și în viața de adult, dacă mușcătura nu este corectă sau obiceiurile vicioase nu au fost corectate. Totodată, o limbă de mari dimensiuni (macroglosie) poate duce la spațierea dinților.
Un alt factor care contribuie la formarea strungăreței sunt dinții de dimensiuni mici, mai ales incisivii laterali. Dinții au, în mod natural, tendința de a închide spațiile formate prin pierderea dinților sau prin existența unor dinți mai mici. Astfel, incisivii centrali se vor înclina către incisivii laterali. Se poate întâmpla ca toți dinții să fie mici, în comparație cu dimensiunea totală a arcadei, apărând astfel o discrepanță între cele două. În acest mod, nu va apărea doar strungăreață, ci vor fi prezente și spații între ceilalți dinți, atât din zona frontală, cât și din zonele laterale (posterioare).
Acoperirea strungăreței – Tratament
Tratamentul strungăreței se va face în funcție de recomandările medicului ortodont sau protetician (depinzând de caz) și în funcție de dorințele pacientului. Dacă pacientul este adult și nu își dorește să poarte aparat dentar, există soluții mai rapide prin care se obțin rezultate spectaculoase, în puține ședințe de tratament.
Aparat dentar pentru strungăreață
Se apelează la aparatul dentar atunci când există și alte probleme asociate: probleme de mușcătură, dinți erupți în poziții incorecte, iar medicul ortodont va ghida tratamentul astfel încât toate aceste inconveniențe să fie rezolvate simultan. În cele mai multe dintre cazuri, cel recomandat este aparatul fix, deoarece asigură rezultate rapide, care se mențin pe termen lung, mai ales dacă sunt respectate și indicațiile medicului.
Fațete dentare pentru strungăreață
Pentru persoanele care nu își doresc un tratament ortodontic pe termen lung și vor rezultate rapide în doar câteva ședine de tratament, fațetele dentare sunt cea mai bună soluție, în special dacă se apelează la cele no-prep. Iata de ce:
- sunt extrem de subțiri;
- sacrificiul de substanță dură dentară este foarte mic;
- sunt confortabile;
- pacienții se acomodează repede cu ele.
În plus, prin fațete se poate obține zâmbetul mereu visat: dinți mai lungi, cu o formă mai frumoasă și culoare mai deschisă, toate adaptate fizionomiei pacienților. Tot ce trebuie să știi despre alegerea fațetelor este la un click distanță.
Lucrări protetice pentru strungăreață
Atunci când există dinți absenți care au dus la spațierea celorlalți dinți se poate apela la un implant cu o coroană sau la lucrări protetice de tip punte dentară pentru a rezolva în primul rând spațiul lăsat de pierderea dintelui și, apoi, îmbrăcarea dinților vecini pentru a umple spațiile.
De asemenea, dacă este vorba despre discrepanța dintre dimensiunea arcadei și cea a dinților, dinții pot fi acoperiți de coroane și fațete, pentru a reda un zâmbet fără spații. Având în vedere evoluția tehnologiei din medicina dentară, protetica dentară este acum mult mai accesibilă, rapidă, ușor de făcut, dar te lăsăm să descoperi avantajele modernizării stomatologiei, accesând acest link.
Frenectomie pentru strungăreață
Diastema adevărată, așa cum am discutat mai sus, este cea cauzată de un fren lat, situat jos, între cei doi incisivi centrali superiori. Frenectomia este o procedură extrem de ușoară, fiind făcută cu laserul. În acest context, recuperarea este rapidă, iar sângerarea este minimă. Durează puțin, laserul fiind foarte eficient în tăierea sau remodelarea frenului, iar cantitatea de anestezie necesară este foarte mică. Dacă ești interesat de această procedură, te invităm să citești mai multe despre ea aici.
Tratament parodontal pentru strungăreață
Tratamentul parodontal este absolut necesar, indiferent de neplăcerile estetice cu care vine la pachet. Abordarea Gentle Dentist a bolii parodontale este prin terapia laser care, pe lângă curățarea gingiilor și spațiilor care se creează între gingie și os, țintește bacteriile din adâncime prin utilizarea a două tipuri de laser.
Parodontoza este un diagnostic dificil pentru mulți dintre pacienți însă, gestionată cu grijă și minim invaziv, rezultatele pot fi satisfăcătoare și menținute pe termen lung. Click aici să afli mai multe despre terapia parodontală.
Strungăreața la copii și bebeluși
Mulți părinți care vin cu copiii lor la primul consult stomatologic întreabă dacă strungăreața este normală și dacă va fi prezentă și la dinții definitivi. Spațiile dintre dinții de lapte ai unui copil sunt un lucru normal. Ele reprezintă o dezvoltare armonioasă a oaselor (maxilar și mandibulă) care își continuă procesul de creștere, pregătind astfel terenul pentru dinții definitivi, aceste spații apărând prin dimensiunea redusă a dinților temporari, spre deosebire de cei permanenți. Pe măsură ce dinții vor continua să erupă, strungăreața se va închide.
Strungăreața poate cauza complicații?
În cazul în care strungăreața este asociată și cu alte probleme ortodontice, ea poate duce în timp la boală parodontală. Spațiile dintre dinți sunt, într-adevăr, mai ușor de curățat, însă resturile alimentare vor presa mai tare gingiile ducând, în timp, la îmbolnăvirea lor.
Întrebări frecvente
Strungăreața se poate închide de una singură?
Dacă discutăm despre diastema fiziologică, care apare atunci când incisivii centrali tocmai au erupt, ea se închide pe măsură ce incisivii laterali și caninii vor ieși. Având o lățime mai mare, vor împinge incisivii centrali unul spre celălalt, strungăreața închizându-se astfel. În celelalte cazuri însă, trebuie tratată cauza care determină apariția strungăreței, pentru ca ulterior aceasta să fie închisă.
Ce înseamnă dacă ai strungăreață între dinți?
În diferite țări și culturi, diastema este un indicator puternic al frumuseții. Nigeria, spre exemplu, se află printre acestea. Persoanele care aveau strungăreață erau considerate atrăgătoare, cu o frumusețe naturală, în special femeile. În triburile din sudul Sudanului, pentru a se asigura că vor avea strungăreață, copiii erau supuși unui ritual de introducere a unui băț de lemn între cei doi incisivi centrali, care era purtat până când deveneau adulți. Pe de altă parte, în Franța, se crede că strungăreața este aducătoare de noroc, iar în Marea Britanie încă reprezintă un simbol al frumuseții.
Există modalități de a-ți face strungăreață?
Așa cum am descris la întrebarea anterioară, există diverse moduri prin care dinții din față pot fi îndepărtați unul de celălalt mecanic. Fie că este vorba despre introducerea între dinți a unui obiect, fie obiceiuri orale vicioase (interpunerea limbii între dinții din față, împingerea dinților cu limba, sugerea degetului), toate acestea pot duce la modificarea poziției dinților.
Surse:
- Midline Diastema and its Aetiology − A Review. Reji Abraham, Geetha Kamath
- Diastema closures: A novel technique to ensure dental proportion. William Kabbach, Camila S. Sampaio, Ronaldo Hirata
- Management of maxillary midline diastema with emphasis on etiology. Nikolaos Gkantidis, Olga-Elpis Kolokitha, Nikolaos Topouzelis
- Diastema: Correction of Excessive Spaces in the Esthetic Zone. Anabella Oquendo, Luis Brea, Steven David
- The midline diastema: a review of its etiology and treatment. Wen-Jeng Huang, Curtis J. Creath.
- The diastema, the frenum, the frenectomy: A clinical study. John G. Edwards
- Diastema today and yesterday. Renata Chałas, Anna Sękowska
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite