Alveolita postextractionala: Ce este & cat dureaza? Simptome, cauze & tratament

in Afectiuni, Blog mai 25, 2023

Una dintre cele mai comune proceduri realizare în cabinetul de medicină dentară este extracția și, mai precis, extracția molarilor de minte. La fel ca orice procedură chirurgicală, extracția se poate însoți de anumite complicații și fenomene inflamatorii. Cu toate acestea, complicațiile în urma unei extracții sunt rare și de o intensitate destul de redusă.

Ce este alveolita?

Alveola se referă la locul rămas în urma extracției (locul unde a stat dintele), iar alveolita reprezintă o inflamație a acestui buzunar, din cauza absenței cheagului de sânge care protejează alveola, care se manifestă cu disconfort, durere ascuțită, în special în primele 3 zile. Cheagul de sânge poate fi absent fie din cauza unei probleme de coagulare ale pacientului, fie din cauza nerespectării indicațiilor postoperatorii, care a dus la pierderea cheagului de sânge. De obicei, alveolita se dezvoltă la molarii de minte, în special la cei de pe arcada inferioară, despre care poți citi mai multe aici.

Cât durează alveolita?

Deși fiecare pacient este unic și diferă de la un individ la altul modul și timpul de vindecare, în general, alveolita poate dura între 7 și 10 zile. La timpul de vindecare contribuie tratamentul recomandat, igiena orală și obiceiurile pacientului (fumat, consumul de alimente sau băuturi fierbinți, etc). La pacienții cu imunitate mai scăzută, vindecarea poate decurge lent, primele semne de vindecare apărând după 10-14 zile.

Tipuri de alveolită după extracție

Alveolita postextracțională poate fi de două feluri: alveolită uscată și alveolită umedă.

Alveolită umedă

În alveolita umedă, locul extracției prezintă o acumulare de țesut de granulație, iar cheagul de sânge este suprainfectat, murdar, cu miros specific. După îndepărtarea acestui cheag, gingia din jurul alveolei este inflamată, de culoare roșie intensă, iar în interiorul alveolei, pereții sunt moi. De cele mai multe ori, acolo au rămas resturi de rădăcini ale dintelui extras, așchii osoase care nu au fost netezite și care ulterior s-au infectat.

Alveolită uscată

Alveolita uscată apare cel mai frecvent la pacienții cu imunitate redusă. Osul are o activitate neobișnuită de a rupe cheagul de sânge, iar saliva contribuie și ea la acest fenomen, prin bacteriile conținute de aceasta în mod natural. În interiorul alveolei, pereții sunt uscați, fără tendință la sângerare.

Alveolita postextracțională – Simptome

De obicei, primele simptome apar la 2-3 zile de la extracție și se manifestă prin:

  • durere intensă, care nu cedează la medicamentele antialgice uzuale;
  • durerea iradiază spre ureche, tâmple sau spre gât, pe aceeași parte cu locul extracției;
  • pierderea cheagului de sânge, resimțită de către pacient prin observarea locului extracției ca fiind gol;
  • sensibilitate la nivelul gingiei din jurul locului extracției;
  • respirație urât mirositoare și gust neplăcut.

Cauze – De ce poate apărea alveolita după extracție?

Alveolita postextracțională poate surveni în urma acționării următorilor factori:

  • Igienă orală precară – în orice intervenție chirurgicală de la nivelul cavității orale, controlul plăcii bacteriene este esențial pentru o vindecare mai rapidă și fără complicații. Riscul dezvoltării alveolitei crește de aproximativ 4 ori în cazul persoanelor cu o igienă deficitară. Populațiile de bacterii din placa bacteriană joacă un rol extrem de important în ruperea cheagului de sânge care se formează la nivelul alveolei, apărând astfel fenomenul de alveolită.
  • Extracție dificilă și traumă locală – în timpul unei extracții complicate apare inflamația măduvei osoase, care duce la eliberarea unor substanțe ce contribuie la dezvoltarea alveolitei. De asemenea, circulația sângelui locală este redusă sau chiar avariată, atât din cauza traumatismului prin extracție, timpului îndelungat al operației, cât și prin administrarea anesteziei locale, cu rol în controlul hemoragiei.
  • Experiența medicului chirurg – un chirurg experimentat va realiza o extracție într-un timp scurt și mai puțin traumatică. Totodată, pacienții au o încredere mai mare într-un chirurg cu experiență, iar toți acești factori cumulați (traumă, durata intervenției și anxietatea) joacă un rol extrem de important în apariția complicațiilor.
  • Fumatul – acest obicei vicios duce la alterarea mecanismelor de vindecare, de formare a cheagului prin afectarea vaselor de sânge și contribuie, astfel, la un cheag mic, insuficient pentru a umple alveola. Riscul de a face alveolită postextracțională este mult mai mare la un fumător, chiar și la acela care fumează doar 5 țigări pe zi. Nicotina crește riscul închiderii vaselor de sânge de la nivel local, ducând la o vascularizație redusă a țesuturilor din jurul alveolei dentare.
  • Contraceptivele orale – cel mai învinovățit în această poveste este excesul de estrogen, care determină ruperea cheagurilor de sânge.

Metode de tratament pentru alveolita postextracțională

Experiența chirurgului își spune cuvântul în rata apariției alveolitei postextracționale. Uneori, chiar și așa, alveolita este inevitabilă, prin acțiunea unor factori ce țin de starea de sănătate a pacientului sau de obiceiurile acestuia. Tratamentul alveolitei, fie că este uscată sau umedă, constă atât în măsurile pe care le va adopta pacientul acasă, cât și în tratamentul medicamentos, recomandat de medicul chirurg.

Tratamentul medicamentos

Odată identificată apariția alveolitei, se vor face irigații cu ser fiziologic la nivelul alveolei pentru a îndepărta resturile de os, țesut nevindecat și bacterii, iar apoi se va aplica un pansament cu substanțe dezinfectante, care să prevină acumularea de bacterii și care, totodată, să protejeze alveola.

Pentru a reduce disconfortul din aceste zile se recomandă antiinflamatoare nonsteroidiene, iar pentru a grăbi vindecarea medicul chirurg va prescrie antibiotice precum amoxicilină, amoxicilină cu acid clavulanic sau clindamicină (pentru cei alergici la peniciline).

Tratamentul acasă pentru alveolita dentară

Deși medicul chirurg pune în aplicare toate tehnicile pentru o vindecare optimă, pacientul contribuie considerabil la procesul de refacere a țesuturilor. Unul dintre cele mai bune lucruri pe care pacientul le poate face acasă este menținerea unei igiene impecabile. Astfel, periajul se începe încă din seara intervenției, cu o periuță de dinți soft (moale) și cu o atenție sporită în zona extracției. Este ideal ca pacientul să clătească gura după fiecare masă și, cel mai bine, cu ajutorul unei seringi fără ac, să facă irigații ușoare cu ser fiziologic, pentru a îndepărta toate resturile alimentare care pot fermenta și pot face procesul mai anevoios. Oricând observi ceva în neregulă la locul extracțiilor, apelează la medicul chirurg și respectă indicațiile acestuia.

Alveolita se poate vindeca singură?

Deși se poate vindeca singură, alveolita este un proces infecțios, astfel că este bine să intervenim la timp pentru a o trata. Mai mult decât atât, flora bacteriană normală de la nivelul cavității orale fac ca procesele de vindecare să fie mai lente, astfel că, odată instalată o infecție, aceasta are toate condițiile de a persista, transformându-se într-o infecție cronică, având repercusiuni dificile asupra osului înconjurător.

De ce nu se vindecă alveolita postextracțională?

Uneori, chiar și fără a apărea fenomenul de alveolită, vindecarea are loc mai greu, iar la acest lucru contribuie foarte mult starea de sănătate a pacientului și medicația asociată.

  • Medicația cronică, pe termen lung, precum citostaticele, anticoagulantele și glucocorticoizii întârzie vindecarea. La polul opus, se află hormonii de creștere și vitaminele A și C, care favorizează și grăbesc vindecarea.
  • Malnutriția este cel mai important factor pentru o vindecare târzie, mai ales la persoanele în vârstă. Atât pentru o vindecare optimă, cât și pentru un organism sănătos, se recomandă o dietă echilibrată, care să conțină toate principiile alimentare, precum proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale.
  • Radioterapia: din păcate, radiațiile nu acționează doar pe celulele canceroase, ci afectează și celulele sănătoase. Mucoasa orală este mai predispusă la afectarea de către radiațiile ionizante, fiind radiosensibilă. La pacienții care trec prin radioterapie, vindecarea este întârziată, iar riscul infecțios este crescut.
  • Vârsta pacientului: un pacient mai în vârstă are o imunitate mai redusă, poate suferi de malnutriție și o serie de boli cronice, care nu fac decât să încetinească procesul de vindecare.

Complicații alveolită postextracțională netratată

Deși sunt foarte rare, complicațiile infecțioase nu sunt de neglijat. Pe lângă vindecarea întârziată a plăgii postectracționale sau infecția acesteia, poate apărea osteomielita, care este o infecție cronică a osului.

Indicații pentru prevenția alveolitei postextracționale

Pentru fiecare intervenție chirurgicală suferită, pacientul primește o serie de indicații pentru a preveni complicațiile posibile. Astfel, după extracția molarilor de minte, se recomandă:

  • menținerea pansamentului pentru 1-2 ore, pentru a preveni sângerarea și, totodată, pentru protecția cheagului de sânge;
  • comprese umede și reci aplicate pe obraz, pentru a reduce inflamația;
  • pentru o perioadă de 24-48 ore este indicată mâncarea semilichidă la temperatura camerei și se evită alimentele fierbinți, pentru a nu se dilata vasele de sânge de la nivelul extracției;
  • periajul dinților va fi făcut conștiincios, la care se pot adăuga clătiri ușoare cu soluții antiseptice, precum clorhexidina;
  • se evită clătirile agresive ale gurii, pentru a preveni dislocarea cheagului;
  • se evită consumul de lactate și fumatul.

Tratamentul preventiv

Atunci când se stabilește planul de tratament și data intervenției pentru extracția dinților, veți primi, de asemenea, și o serie de indicații care vor fi puse în aplicare înainte de intervenție, pentru a preveni apariția complicațiilor.

  • Se recomandă îmbunătățirea igienei orale, dacă este cazul, cu instrucțiuni suplimentare pentru tehnica de periaj și metodele adiționale de igienă orală.
  • Pentru a preveni complicațiile infecțioase, este bine să se îndepărteze factorii care ar putea contribui la dezvoltarea unei infecții. În acest scop, se recomandă o igienizare profesională înainte de intervenție, care constă în detartraj, periaj profesional și airflow.
  • În aceeași idee de mai sus, se recomandă tratarea cariilor din vecinătatea locului extracțiilor și, dacă este cazul, tratarea chisturilor de la rădăcina acestora, prin tratament endodontic (de canal).

Întrebări frecvente

În cât timp se vindecă alveolita după extracție?

De cele mai multe ori, primele semne de vindecare apar la 7-10 zile de la debutul acesteia. Chiar dacă, de cele mai multe ori, se vindecă de la sine, pentru a grăbi procesul, este bine să se consulte medicul chirurg, pentru a face vindecarea mai lină și mai rapidă.

Copiii pot face alveolită după extracția dinților de lapte?

Copiii nu pot face alveolită, deoarece extracția dinților de lapte se realizează atunci când rădăcina dinților este foarte resorbită (topită), astfel că ei nu mai sunt situați în interiorul osului, ci în mucoasa gingivală. Așadar, osul nu este expus în urma extracției. Dacă vrei să afli mai multe despre stomatologie pediatrică, apasă aici.

Cât trebuie să păstrezi pansamentul după alveolită?

Așa cum este menționat mai sus, pansamentul se menține pentru aproximativ 1-2 ore, pentru a proteja cheagul format în alveolă și pentru a preveni sângerarea abundentă postextracțională.

Ce antibiotic este indicat să se ia pentru alveolită?

Cele mai eficiente antibiotice recomandate în tratamentul alveolitei postextracționale sunt amoxicilina, amoxicilina asociată cu acidul clavulanic și clindamicina. Nu se recomandă, însă, administrarea acestora fără recomandarea unui medic.


Surse:

  • Dry Socket Etiology, Diagnosis, and Clinical Treatment Techniques. John Mamoun
  • Systemic Review of Dry Socket: Aetiology, Treatment, and Prevention. Bassel Tarakji, Lubna Ahmed Saleh, Ayesha Umair, Saleh Nasser Azzeghaiby, and Salah Hanouneh
  • Common risk factors of dry socket (alveolitis osteitis) following dental extraction: a brief narrative review. Vahid Rakhshan
  • Clinical Concepts of Dry Socket. Camila Lopes Cardoso, Moacyr Tadeu Vicente Rodrigues, Osny Ferreira Júnior, Gustavo Pompermaier Garlet,  Paulo Se´rgio Perri de Carvalho.
  • Modern concepts in understanding and management of the “dry socket” syndrome: comprehensive review of the literature. Ahmad-Reza Noroozi, DDS, and Rawle F. Philbert

Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite