Trismus dentar (imposibilitatea de a deschide gura): Cauze, simptome, tratament
Dacă ai simțit vreodată că nu poți deschide gura sau că ceva te blochează când încerci să faci asta, trebuie să știi că acesta este trismus. Este o senzație neplăcută, care poate apărea din cauza unor traumatisme, infecții din cavitatea orală, cancer la nivelul capului și gâtului sau în urma unor intervenții chirurgicale de la nivelul cavității orale.
Ce este un trismus dentar
Definiția trismusului:
Trismusul în sine nu este o afecțiune, ci mai degrabă un simptom al multitudinii de afecțiuni (mai mult sau mai puțin grave) din cauza cărora acesta își poate face apariția. El reprezintă incapacitatea deschiderii gurii, din cauza unor spasme de la nivelul mușchilor masticatori sau dereglări ale articulației temporo-mandibulare.
Cauzele apariției trismusului
Așa cum am menționat, trismusul este simptomul unei afecțiuni, iar cauzele apariției acestuia pot fi reprezentate de:
- traumatisme;
- infecții;
- tratamente sau intervenții chirurgicale din sfera cavității orale;
- afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare;
- tumorile capului și gâtului;
- radioterapie și chimioterapie;
- anumite medicamente.
Trauma
Traumatismele pot apărea în cadrul unor accidente rutiere, sportive sau chiar în urma unor altercații violente și pot apărea în 33,4% dintre cazurile traumatice, într-o săptămână de la eveniment. Fracturile oaselor feței se pot solda, pe lângă durerile și echimozele (vânătăi) aferente, și cu apariția trismusului. Printre traumatismele cel mai des întâlnite, în care trismusul este un simptom, se numără:
- fracturile mandibulei;
- fracturile osului sau arcadei zigomatice;
- prezența unui corp străin la nivelul feței.
Operația de extractie dentara (molar de minte)
Intervențiile chirurgicale, precum extracțiile, în special cele complicate, traumatice, se pot solda cu trismus. Extracțiile chirurgicale de la nivelul molarului de minte, cu precădere molarii de minte de jos, de la nivelul mandibulei, pot da trismus ca urma a inflamației mușchilor masticatori sau a traumei directe de la nivelul articulației temporo-mandibulare.
De asemenea, anestezia de la nivelul mandibulei poate da trismus la 2-5 zile de la intervenție, din cauza traumatismului rezultat în urma înțepăturii, care produce un mic hematom la acel nivel. Dacă vrei să citești mai multe despre molarii de minte și cum se desfășoară extracția acestora, poți accesa acest link.
Infectii in cavitatea bucală
Cel mai important simptom al existenței unei infecții într-unul dintre spațiile masticatorii este prezența trismusului. Infecțiile de la acest nivel pot fi de natură odontogenă (o infecție la nivelul dinților) sau non-odontogenă (nu are legătură cu dinții). Infecțiile odontogene pot fi reprezentate de:
- pulpite (infecții ale nervului);
- parodontite (infecții ale țesuturilor parodontale – de susținere – ale dintelui);
- pericoronarite (în special când molarii de minte mandibulari erup).
Aceste infecții odontogene, dacă nu sunt tratate, se pot răspândi la nivelul spațiilor de la nivelul feței și gâtului, ducând la complicații serioase ce pot pune în pericol viața pacientului.
Printre infecțiile non-odontogene care se pot manifesta prin trismus se numără:
- amigdalită;
- meningită;
- tetanus;
- abces parotidian.
Infecțiile, indiferent de natura lor, pot fi însoțite și de alte simptome, precum:
- tahicardie;
- tahipnee;
- febră;
- leucocite crescute;
- pierderea poftei de mâncare;
- deshidratare
Cancer sau diverse tratamente împotriva cancerului
Găsirea cauzei trismusului și diagnosticarea corectă sunt esențiale, în special dacă este vorba de tumori ale capului și gâtului. Tumorile din această zonă pot apărea la nivelul:
- regiunii faringiene;
- glandei parotide;
- articulației temporo-mandibulare;
- oaselor maxilare.
Astfel, sunt necesare o examinare corectă a tuturor țesuturilor de la nivelul capului și gâtului și investigații imagistice, pentru a elimina și această posibilitate.
Din aceeași categorie fac parte și tratamentele oncologice, precum radioterapia și chimioterapia. Deoarece celulele din regiunea cavității orale au un potențial foarte mare de creștere și o reactivitate mărită, ele reacționează la astfel de tratamente cu o toxicitate mare, ce pot duce la apariția stomatitei. Severitatea stomatitei depinde foarte mult de doza și intensitatea terapiei oncologice și, deși este o afecțiune trecătoare, se poate manifesta cu pierderea apetitului, dureri la nivelul mucoasei orale și trismus.
Deși radioterapia pentru cancerele de cap și gât are avantajul de a nu afecta celulele sănătoase, uneori se însoțește și de anumite complicații, depinzând de raza de acțiune a radiațiilor și ce țesuturi întâlnește conul de radiații. Astfel, poate apărea osteoradionecroza, care, printre alte simptome precum durere și supurație manifestate la nivelul țesuturilor afectate, apare și trismusul. De asemenea, dacă radiația acționează și pe mușchii masticatori, poate apărea fibroza fibrelor musculare, ducând în mod natural la trismus.
Trismus dentar – semne și simptome
Cel mai pregnant semn al apariției trismusului este dat de dificultatea deschiderii gurii. De asemenea, din această cauză, apar și alte manifestări, cum ar fi:
- împiedică sau îngreunează vorbirea;
- imposibilitatea ca pacientul să se alimenteze;
- dificultatea realizării igienei orale;
- împiedică efectuarea tratamentelor stomatologice;
- afectează aspectul facial al pacientului.
În cadrul radioterapiei, mai pot apărea și:
- mucozită sau stomatită;
- xerostomie (reducerea fluxului salivar);
- dureri de cap;
- dureri de ureche;
- dureri la închiderea și deschiderea gurii.
Factorii de risc în ceea ce privește trismusul dentar
Cel mai mare factor de risc pentru apariția trismusului este reprezentat de cancerul capului și gâtului, în cadrul căruia aproximativ 30-40% dintre pacienți suferă de trismus. Mai mult decât atât, tratamentul prin radiații pentru cancerul oral, de la nivelul glandelor salivare, nazofaringelui, bazei limbii sau pielii feței afectează în mod direct fibrele musculare masticatorii, ducând la trismus. De asemenea, radiațiile foarte puternice sau tratamentul pentru recidivele de cancer din această regiune, reprezintă factori de risc majori pentru dezvoltarea acestui simptom.
Trismus dentar – Cand trebuie sa vizitezi medicul specialist
Chiar dacă, de cele mai multe ori, trismusul trece de la sine, dacă încă nu știi care este cauza acestuia, este bine să mergi la o consultație la medicul stomatolog pentru a investiga problema. De cele mai multe ori, trismusul apare dintr-o cauză odontogenă (din cauza unei probleme dentare), astfel că o consultație stomatologică te-ar putea ajuta în acest sens. În funcție de zona în care locuiești, poți face o vizită la unul dintre medicii noștri, fie în clinica din Dorobanți, fie în clinica din zona Piața Unirii.
Diagnosticarea trismusului
De cele mai multe ori, diagnosticul se pune pe baza examinării clinice atente și pe baza investigațiilor imagistice, pentru a determina cauza care a dus la apariția trismusului. Investigațiile imagistice necesare pot fi:
- radiografie panoramică – pentru a determina o cauză odontogenă;
- computer tomograf (CT) – pentru determinarea fracturilor faciale sau de mandibulă și a hematoamelor;
- rezonanță magnetică nucleară (RMN) – pentru identificarea tumorilor din spațiile faciale și din regiunea faringelui.
Tratamentul pentru trismusul dentar
Tratamentul trismului depinde foarte mult de factorul cauzal. Trismusul apărut în urma unei anestezii fie la arcada superioară, fie la cea inferioară sunt foarte frecvente și de intensitate moderată de obicei. Astfel, se recomandă:
- aplicarea unor comprese calde – cu ajutorul unor prosoape calde, umede, aplicate timp de 20 minute pe zona afectată, la fiecare oră;
- analgezice – aspirina poate fi de ajutor, mai ales ca are și proprietăți antiinflamatoare;
- alimente moi;
- miorelaxante – pot fi prescrise benzodiazepine, dacă este cazul.
Dacă este vorba de un trismus care se prelungește pe o perioadă mai lungă, se recomandă fizioterapie, pentru ameliorarea disconfortului la închiderea și deschiderea gurii. În aceeași idee, se poate indica să se mestece gumă fără zahăr.
În cazul în care trismusul însoțește o infecție, iar simptomele nu sunt ameliorate în 2-3 zile, se recomandă o cură cu antibiotice prescrise de medicul dentist, iar dacă nu apare vreo îmbunătățire, se va trimite pacientul în cadrul unui serviciu de chirurgie oro-maxilo-facială.
Cum poți trata trismusul dentar acasă
Intensitatea trismusului poate fi redusă dacă vei încerca următoarele:
- renunți la obiceiurile care îți solicită articulațiile temporo-mandibulare și mușchii masticatori, precum rosul unghiilor, al pixurilor etc;
- faci o pauză de la alimentele dure și vei încerca o dieta semi-lichidă sau chiar lichidă, pentru a nu forța musculatura feței;
- aplici comprese calde, așa cum am menționat mai sus, câte 20 minute, la fiecare oră.
Prevenirea trismusului dentar
Prevenția trismusului constă în controale stomatologice periodice, la fiecare 6 luni sau 1 an, în cadrul cărora medicul dentist va verifica integritatea și sănătatea dinților tăi, va urmări posibile modificări ale contururilor osoase, dacă există semne îngrijorătoare la nivelul mucoasei orale și va cere o radiografie pentru a putea analiza în detaliu dinții și oasele. Dacă este cazul, te va trimite la un consult de specialitate, în special atunci când există suspiciuni.
Totodată, prezintă-te de urgență la un medic dacă ai suferit un traumatism sau un accident recent, deoarece în următoarele zile, trismusul își poate face apariția, chiar dacă nu ai dat o importanță prea mare incidentului.
Complicatii care pot apărea în cazul trismusului dentar
De obicei, trismusul trece în câteva zile de la apariție și scade în intensitate odată ce se înlătură și factorul cauzal. În contrast, dacă există o patologie oncologică în regiunea capului și gâtului, iar tratamentul constă în radio- sau chimioterapie, simptomele se pot prelungi pe termen lung, astfel disconfortul va fi prelungit, putând fi înlăturat prin fizioterapie și medicație adjuvantă.
Cum te recuperezi în cazul că ai trismus dentar
Fizioterapia este extrem de importantă, mai ales dacă pacientul experimentează trismusul pe termen lung, putând fi extrem de neplăcut, afectând chiar calitatea vieții. Exercițiile recomandate pentru ameliorarea simptomelor sunt:
- închiderea și deschiderea lentă a gurii, de mai multe ori pe zi;
- masajul mușchilor masticatori, prin mișcări circulare imediat sub pomeți, de 2-3 ori pe zi;
- deschiderea gurii atât cât este suportabil, fără să doară și menținerea în această poziție 10 secunde;
- mișcarea mandibulei spre stânga și menținerea în acea poziție 3 secunde, apoi în partea opusă;
- realizarea unui cerc cu mandibula spre dreapta de 5 ori, apoi spre stânga.
Aceste exerciții se repetă de 2-3 ori pe zi, atât cât pacientul se simte confortabil și nu doare.
Stretchingul pasiv se referă la faptul că pacientul conduce mișcările de deschidere și închidere a gurii cu degetele. Astfel, se plasează degetele mari pe dinții frontali de sus și degetele arătătoare pe dinții frontali de jos și se depărtează ușor pentru a deschide gura. Se menține în această poziție 10 secunde.
Surse:
- Trismus: Aetiology, Differential Diagnosis and Treatment. P.J. DHANRAJANI AND O. JONAIDEL
- Trismus. Livia M. Santiago-Rosado; Cheryl S. Lewison.
- https://oralcancerfoundation.org/complications/trismus/
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite