Ce este tartrul dentar? Tipuri, factori de risc & tratament
Suntem siguri că auzi peste tot că trebuie mers măcar o dată pe an la stomatolog, atât pentru control, cât și pentru igienizare. Dar, într-o eră în care totul se desfășoară cu rapiditate, pierzi noțiunea timpului și uiți să te programezi. În tot acest timp, depunerile de pe dinți își fac apariția și, nu doar că sunt inestetice, dar te și incomodează și îți simți gingiile din ce în ce mai sensibile. Te invităm să citești tot ce ai nevoie, pentru a înțelege ce înseamnă tartrul și cum te poate afecta.
Ce este tartrul dentar?
Tartrul reprezintă placă bacteriană întărită, mineralizată, care se poate depune atât deasupra, cât și sub gingie. El este ca un fel de ciment care se formează pe dinți, atât din punct de vedere al durității, cât și din punct de vedere al modului în care aderă pe dinți. Mineralele din care este format tartrul sunt în principiu reprezentate de săruri de fosfați de calciu, dar și alte derivate. Totodată, el mai conține și bacterii provenite din dietă sau din glandele salivare.
Tartru dentar vs. placă bacteriană – Care este diferența?
Placa bacteriană reprezintă o peliculă albă sau galbenă, pe care o poți observa adesea pe dinți, în special după masă sau la finalul zilei și este formată din resturi alimentare și bacterii. În cavitatea orală există o mulțime de specii bacteriene (aproximativ 700), dar care, dacă se află în echilibru, nu provoacă nicio afecțiune stomatologica (fie la nivelul dinților – carii, fie la nivelul gingiilor și aparatului de suport al dinților – parodonțiu). Cu cât placa bacteriană persistă mai mult pe dinți, cu atât ea se va întări, ducând astfel la formarea tartrului, cu ajutorul mineralelor din salivă și din alimente. Diferența dintre cele două este dată atât de compoziție, gradul de duritate și de faptul că placa bacteriană poate fi îndepărtată de pe dinți cu ajutorul periuței și aței interdentare, pe când tartrul poate fi îndepărtat doar cu anumite instrumente, în cabinetul stomatologic.
Cum îți dai seama dacă ai depuneri de tartru pe dinți?
Pe suprafețele dinților, dar și între ei, vei vedea niște depuneri gălbui sau maronii (tartrul devine mai pigmentat în funcție de dietă), foarte dure, care nu se duce la raclaj sau periaj. Totodată, este posibil să îți simți gingiile mai sensibile în timpul masticației sau după periajul dinților și, evident, să apară și sângerare. Dacă experimentezi aceste lucruri, îți recomandăm o vizită la medicul stomatolog pentru a preveni bolile gingiilor și ale parodonțiului.
Cine poate avea tartru dentar?
Studiile arată că prezența tartrului dentar este extrem de des întâlnită, într-un procent de 70% până la 100% dintre locuitorii Europei. Tartrul poate apărea la orice vârstă, încă din adolescență, iar formarea lui nu este influențată de vârstă. Cel mai des, se întâlnește la dinții frontali de pe arcada inferioară, pe partea dinspre limbă și la molarii de pe arcada superioară, pe suprafața exterioară, dinspre obraji. Motivul pentru care tartrul se depune cu precădere în aceste zone este reprezentat de localizarea glandelor salivare, care se află în proximitatea acestora.
Tipuri de tartru dentar
Așa cum am menționat mai sus, tartrul se poate forma atât pe suprafața dinților – tartrul supragingival, cât și sub gingii – tartrul subgingival.
Tartrul subgingival
Tartrul subgingival se formează, așa cum îi spune și numele, sub gingii, pe suprafața rădăcinilor dinților. Cea mai frecventă localizare a tartrului la acest nivel este pe suprafețe vecine cu ceilalți dinți. Este prezent la peste 50% dintre pacienți, deși el nu este vizibil direct. Prezența tartrului subgingival afectează reacția de apărare a gingiilor împotriva bacteriilor responsabile de boala parodontală, ducând la retracții gingivale și resorbții osoase.
Tartrul supragingival
Tartrul supragingival este cel care este vizibil pe dinți, care poate deranja din punct de vedere estetic. El se depune deasupra gingiilor, pe suprafețele dentare din apropierea glandelor salivare, cu precădere. Studiile ne arată că tartrul supragingival în sine nu produce inflamație gingivală, însă asociat cu o igiena inconstantă sau cu un periaj ineficient, gingiile au întotdeauna de suferit.
Cauze și factori de risc – De ce apare tartrul dentar?
Tartrul dentar apare în urma îndepărtării incomplete a plăcii bacteriene, care ulterior se mineralizează, însă există și factori care pot grăbi sau favoriza procesul de întărire a plăcii bacteriene, precum:
- modificări biochimice în compoziția salivei – cu cantități crescute de fosfor și uree, care duc la formarea mult mai rapidă a tartrului;
- prezența unor microorganisme în cavitatea orală cu o capacitate mare de calcifiere;
- anomalii ortodontice – prezența înghesuirilor dentare favorizează depunerea tartrului;
- dietă bogată în carbohidrați și alimente alcaline.
Tratament – Cu ce se curăță dinții de tartru?
Din păcate, îndepărtarea depunerilor de tartru nu este un lucru care se poate face acasă. Igienizarea periodică profesională are rolul de a curăța dinții de tartru, colorații sau depuneri de placă bacteriană de pe dinți.
Detartraj cu ultrasunete
Cea mai eficientă și noninvazivă metodă de îndepărtare a tartrului este metoda mecanică, prin detartrajul cu ajutorul ultrasunetelor. Aparatele ultrasonice și sonice au rolul de a curăța dinții de tartrul supragingival, dar și subgingival, într-un timp scurt, fiind o manoperă ușoară și lipsită de riscuri. Nu afectează dinții sau gingiile, deoarece instrumentele folosite nu sunt ascuțite, iar tehnica de folosire a acestora presupune protejarea acestor țesuturi. Poți citi mai multe despre detartrajul cu ultrasunete chiar aici.
Tehnica de igienizare GBT
Tehnica de igienizare GBT (Guided Biofilm Therapy) este o tehnică nouă și complexă de curățare profesională a dinților, care se face în mai multe etape:
- În primul rând, pe suprafața dinților și a gingiilor se va aplica un revelator de placă, pentru a evidenția zonele în care pacientul nu acordă suficientă atenție periajului.
- Apoi, cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete se îndepărtează depozitele de tartru.
- După această procedură, se realizează airflow – un aparat care emite un amestec de pulbere inovatoare pe bază de bicarbonat și apă, care îndepărtează eficient petele colorate de pe dinți și, în același timp, contribuie la reducerea sensibilității dinților, datorită mineralelor conținute de pulbere. Dacă vrei să afli mai multe despre tehnica GBT, te invit să citești mai multe aici.
Periajul profesional & air-flow
Dacă nu apelezi la tehnica GBT, care cuprinde toate elementele necesare unei igienizări, le poți face separat. Periajul profesional și airflow-ul completează manopera de detartraj și utilizează o pastă specială pentru a reduce rugozitățile rămase pe dinți în urma detartrajului, iar airflow-ul se face cu ajutorul unei pulberi simple, pe bază de bicarbonat. Poți afla mai multe despre aceste proceduri accesând acest link.
Complicații tartru dentar netratat
Tartrul dentar care nu este îndepărtat la timp poate afecta structurile de vecinătate, precum gingiile și țesuturile de susținere, prin întreținerea inflamației gingivale.
Carii dentare
Deși tartrul reprezintă o sursă veritabilă de bacterii, s-a constatat că microorganismele responsabile de mineralizarea plăcii bacteriene nu predispun dinții la carii. Dimpotrivă, Streptococul Mutans, bacteria răspunzătoare de apariția cariilor, are rolul de a dizolva sărurile de calciu care contribuie la întărirea plăcii bacteriene. Motivul pentru care tartrul este asociat cu apariția cariilor este igiena orală insuficientă. Găsești aici toate informațiile de care ai nevoie despre carii.
Retracția gingivală
Din cauza iritației care apare la nivelul gingiei din cauza prezenței depozitelor dure de tartru, gingia se poate retrage, fiind un mecanism de apărare. Totodată, poate apărea și pierderea atașamentului gingival, ceea ce înseamnă că se va crea un spațiu între gingie și dinte, în loc ca aceasta să fie lipită de dinte. Acest lucru favorizează pasajul liber al bacteriilor, ducând, în final, la dezvoltarea bolii parodontale.
Gingivita
Gingivita este primul stadiul al bolii parodontale, care este încă reversibilă. Inflamația gingivală este întreținută de prezența tartrului, care irită țesuturile, reprezintă un izvor permanent de bacterii și lărgește spațiile parodontale, în special atunci când discutăm despre tartrul subgingival. Din fericire, gingivita se vindecă în totalitate după îndepărtarea factorilor iritanți, după îmbunătățirea igienei și vizite periodice la medicul stomatolog pentru procedura de igienizare.
Parodontoza
Boala parodontală (sau parodontoza) este o afecțiune progresivă, care debutează prin inflamația gingiilor, pierderea atașamentului și crearea pungilor parodontale, care sunt ca niște buzunare în interiorul gingiei, de-a lungul rădăcinii dintelui. După cum probabil știi deja, parodontoza slăbește sistemul de susținere al dinților, ducând la pierderea acestora la o vârstă fragedă. Găsești aici soluțiile moderne disponibile pentru tratamentul bolii parodontale, care trebuie să fie complex și cât mai cuprinzător, pentru a opri evoluția acestuia.
Prevenție tartru dentar
Prevenția formării tartrului este una dintre cele mai la îndemână metode prin care poți să ai grijă de dinții tăi și totul începe cu o igienă corectă acasă:
- periază dinții folosind o tehnică eficientă: ține periuța la 45° și, prin mișcări de măturare, curăță dinspre gingie, spre dinte, pe toate suprafețele;
- asigură-te că nu neglijezi spațiile dintre dinți, folosind ață dentară;
- clătește gura după fiecare masă, în special după ce consumi alimente lipicioase – va ajuta atât la îndepărtarea plăcii bacteriene, dar și la prevenția cariilor.
Dizolvare tartru dentar acasa – Este indicat?
Spre deosebire de placa bacteriană, tartrul nu se poate îndepărta în siguranță acasă. Chiar dacă există o mulțime de idei prin care tartrul ar putea fi dizolvat, precum periajul cu bicarbonat și sare grunjoasă, clătire sau chiar periaj cu oțet de mere sau suc de lămâie, acestea nu sunt recomandate, deoarece pot face mai multe rău decât bine. Amestecurile de bicarbonat și sare poate distruge smalțul, subțiindu-l, ducând astfel la sensibilitate dentară. În ceea ce privește soluțiile acide, cum sunt oțetul sau lămâia, acestea pot provoca, în timp, leziuni de eroziune sau demineralizări. Acestea apar pe dinte, în apropierea gingiei, smalțul fiind practic dizolvat.
Soluțiile de îndepărtate a tartrului acasă cu ajutorul unor dispozitive care imită aparatele cu ultrasunete nu sunt nici ele recomandate, deoarece nu funcționează alături de apă. Astfel, suprafața dinților se încinge, putând avea repercusiuni asupra dinților.
Tartrul dentar la copii – Ce e de făcut?
Tartrul la copii apare fie în urma unei igiene incomplete, fie, cel mai adesea, din cauza incongruențelor dentare (dinții sunt înghesuiți și aliniați incorect, probleme de mușcătură). La fel ca la adulți, și la copii se poate efectua detartrajul cu ajutorul aparetelor cu ultrasunete, însă cu precauție. Poți citi mai multe despre cum sunt tratați copiii de către medicii noștri pedodonți chiar aici. Totodată, este bine să iei în calcul și o consultație la un medic ortodont pentru a vedea dacă mușcătura este corectă, iar dacă nu este, ce plan de tratament propune pentru tine și pentru copilul tău.
Surse:
- A Comprehensive Review on Dental Calculus. Suchetha Aghanashini, Bhavana Puvvalla, Darshan B Mundinamane, SM Apoorva, Divya Bhat, Manjari Lalwani
- Analysis of Predisposing Factors for Rapid Dental Calculus Formation. Carla Fons-Badal, Antonio Fons-Font,Carlos Labaig-Rueda, M. Fernanda Solá-Ruiz,Eduardo Selva-Otaolaurruchi, Rubén Agustín-Panadero
- Dental calculus: recent insights into occurrence, formation, prevention, removal and oral health effects of supragingival and subgingival deposits. Donald J. White
- Dental calculus: the calcified biofilm and its role in disease development. Aliye Akcali & Niklaus P. Lang
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite