Dintii de lapte: eruptie, schimbare, ingrijire

Dinții de lapte - Când erup & Când cad dinții de lapte

Apariția primului dințișor este un moment pe care nu îl uiți prea curând, ca părinte. Deși dinții de lapte stau mai puțin timp pe arcade, ei trebuie îngrijiți cu multă atenție, deoarece joacă un rol important în erupția dinților permanenți. Te invităm să citești tot ce ai nevoie să știi despre dinți de lapte: când apar, în ce ordine, cât durează erupția lor, cum îi îngrijești și când cad. 

Ce sunt dinții de lapte (dinții temporari)

Dinții de lapte, cunoscuți și sub numele de dinți temporari sau dinți primari, sunt primul set de dinți al copilului, care îl însoțesc încă din perioada diversificării, până în clasa I, aproximativ. Se numesc dinți de lapte datorită culorii lor deosebite, asemănătoare laptelui, fiind mult mai deschiși decât dinții definitivi. 

Toți dinții de lapte sunt schimbați cu cei definitivi, excepție o face situația în care există o anodonție (absența mugurelui dintelui permanent), când este posibil ca un dinte de lapte să stea pe arcada dentară mai mult decât este normal.

Mulți părinți au tendința să considere dinții de lapte mai puțin importanți decât cei permanenți, tocmai pentru că urmează să cadă, însă această percepție este foarte eronată. Dinții temporari îndeplinesc funcții esențiale pentru dezvoltarea copilului, de la masticație și vorbire, până la ghidarea dinților permanenți spre poziția corectă.

Față de dinții permanenți, acești dinți de lapte au câteva caracteristici anatomice distincte: smalțul este mai subțire, dimensiunea este mai mică, iar rădăcinile sunt proiectate să se resoarbă natural în timp. Tocmai aceste caracteristici îi fac mai sensibili la carii, un motiv în plus pentru a le acorda atenție meritată încă de la apariție.

Câți dinți de lapte are un copil

Un copil are în total 20 de dinți de lapte, câte 10 pe fiecare arcadă dentară (superioară și inferioară). Aceștia sunt distribuiți simetric, astfel:

  • 4 incisivi centrali (2 sus, 2 jos)
  • 4 incisivi laterali (2 sus, 2 jos)
  • 4 canini (2 sus, 2 jos)
  • 8 molari de lapte (4 sus, 4 jos)

Spre comparație, dentiția permanentă a unui adult numără 28 de dinți (sau 32, dacă includem măselele de minte). Diferența vine din absența premolarilor în dentiția temporară și din numărul mai mic de molari.

Dacă te întrebi câți dinți are un copil la un moment dat, răspunsul depinde de vârstă: procesul de erupție începe în jurul vârstei de 6 luni și se încheie în jurul vârstei de 2-3 ani, când toți cei  20 de dinți de lapte sunt prezenți pe arcade.

Tipuri de dinți de lapte

La fel ca dinții permanenți, și dinții primari sunt împărțiți în funcție de forma și rolul lor, astfel:

  • incisivi de lapte – sunt dinții din față, cu margine tăioasă, al căror rol principal este sî taie alimentele. Sunt primii care apar și, de obicei, primii care cad.
  • canini de lapte – sunt dinții ascuțiți, situați la marginea arcadei dentare. Rolul lor este de a rupe alimentele și de a contribui la ghidarea mișcărilor mandibulei.
  • molari de lapte – sunt cunoscuți în limbaj comun drept măsele. Sunt dinții lați, cu suprafață mare, situați în zona laterală a arcadei. Ei contribuie la masticația propriu-zisă: zdrobesc și măcină alimentele. Dacă te întrebi câte masele are un copil, răspunsul este 8 molari de lapte, câte 4 pe fiecare arcadă.

Când apar dinții de lapte

Întrebarea pe care o pun cel mai frecvent părinții este: când apar dinții de lapte la bebeluși? Răspunsul general este undeva între 4 și 7 luni, cu mici variații. 

Există bebeluși care au primul dinte la 3 luni și alții la care acesta apare abia la 12 luni. Ambele situații pot fi normale, dacă nu există alte semne de îngrijorare. Genetica joacă un rol important: dacă tu sau partenerul tău ați avut dinți care au apărut mai devreme sau mai târziu, există șanse mari ca și copilul tău să urmeze același tipar.

Când apar măselele la copii? Primii molari de lapte apar de obicei în jurul vârstei de 13-19 luni, iar molarii secunzi între 25-33 de luni.

Ordinea apariției dinților de lapte

Ordinea apariției dinților de lapte poate urma acest curs: 

  • Incisivii centrali inferiori: 6-10 luni (primii dinți care apar la majoritatea bebelușilor)
  • Incisivii centrali superiori: 8-12 luni
  • Incisivii laterali superiori: 9-13 luni
  • Incisivii laterali inferiori: 10-16 luni
  • Primii molari de lapte: 13-19 luni
  • Caninii de lapte: 16-22 luni
  • Molarii secunzi de lapte: 25-33 luni

Consideră această erupție dentară ordine ca un ghid orientativ, nu o regulă strictă. Dacă un dinte apare cu câteva luni mai devreme sau mai târziu față de intervalul de mai sus, nu este, de regulă, un motiv de îngrijorare.

Schema erupției dentare la copii

O schemă dinți de lapte completă arată astfel, pe grupe de vârstă:

  • 0-6 luni: fără dinți (gingii)
  • 6-12 luni: apar primii incisivi (centrali inferiori, apoi superiori)
  • 12-18 luni: apar incisivii laterali și primii molari
  • 18-24 luni: apar caninii
  • 24-36 luni: apar molarii secunzi; dentiția temporară este completă

Dentiția completă de lapte se finalizează, de regulă, în jurul vârstei de 2 ani și jumătate. 

Simptomele erupției dentare la bebeluși

Erupția dentară la bebeluși nu are cum să treacă neobservată. Procesul prin care un dinte străpunge gingia provoacă un disconfort bebelușului, așadar, este important să știi ce simptome erupție dentară să urmărești, pentru că acestea pot varia de la un copil la altul. 

Simptome frecvente ale erupției dentare la bebeluși

Iată care sunt cele mai comune semne că un dinte de lapte este pe cale să apară:

  • salivație excesivă – saliva excesivă bebeluși dinți apare deoarece erupția stimulează glandele salivare. Poți observa că bărbia sau pieptul copilului sunt constant umede.
  • gingii inflamate sau umflate – zona din jurul dintelui care urmează să apară devine roșie, sensibilă și ușor umflată. Dacă observi gingii inflamate persistente sau dureroase, e bine să consulți medicul stomatolog.
  • tendința de a roade obiecte – bebelușul roade obiecte pentru a exercita o contrapresiune pe gingie, care ameliorează disconfortul. Jucăriile pentru dentiție, inelele de dentiție răcite (nu congelate) sau o linguriță rece sunt soluții utile.
  • iritabilitate și plâns – disconfortul dat de erupție poate face copilul mai agitat, mai plângăcios și mai greu de calmat, în special noaptea.
  • tulburări ușoare de somn și scăderea apetitului – gingiile sensibile fac suptul sau mestecatul mai neplăcut, ceea ce poate reduce temporar apetitul copilului.
  • durere în timpul erupției dentare – o durere erupție dentară este destul de intensă, dar lucrurile pot diferi de la un copil la altul; unii copii par să nu fie deloc afectați, alții au perioade mai dificile. Masajul ușor al gingiei cu un deget curat sau un inel de dentiție poate ajuta.

Ce simptome nu sunt cauzate de erupția dentară: febra mare (peste 38°C), diareea și vărsăturile nu sunt simptome ale dentiției de lapte, ele indică o altă problemă medicală și este important ca bebelușul să fie consultat de medicul pediatru.

Cât durează erupția dentară (erupția dinților temporari)

Cât durează erupția dentară este o întrebare la care nu există un răspuns unic. Fiecare dinte în parte poate produce simptome câteva zile înainte și câteva zile după ce a străpuns gingia. 

Procesul total, de la primul dinte până la completarea dentiției temporare, se întinde pe aproximativ 2 ani, din jurul vârstei de 6 luni până la 2-3 ani.

Între erupțiile succesive există, de obicei, perioade de acalmie în care copilul nu prezintă simptome. Ritmul variază foarte mult de la un copil la altul.

Rolul și importanța dinților de lapte

De ce contează atât de mult niște dinți care oricum urmează să cadă? Pentru că acești dinți temporari au un rol mult mai complex decât simpla masticație.

Funcțiile principale ale dinților de lapte

  1. Masticația

Dinții de lapte permit copilului să fărâmițeze și mestece corect alimentele solide, care sunt indispensabile pentru o hrănire adecvată și pentru dezvoltarea sa sănătoasă.

  1. Dezvoltarea vorbirii

Dinții de lapte contribuie la pronunția corectă a mai multor sunete. Pierderea prematură a incisivilor, de exemplu, poate afecta temporar vorbirea copilului.

  1. Menținerea spațiului pentru dinții permanenți

Acesta este poate rolul cel mai puțin cunoscut, dar extrem de important. Fiecare dinte de lapte „rezervă” locul pentru dintele permanent care va erupe în locul lui. 

Dacă un dinte de lapte se pierde prea devreme, din cauza unei carii avansate sau a unui traumatism, dinții vecini pot migra și ocupa acel spațiu, lăsând insuficient loc pentru dintele permanent. Rezultatul: înghesuire dentară și potențiale probleme de malocluzie copii.

  1. Dezvoltarea corectă a maxilarului și a feței

Dinții de lapte stimulează creșterea oaselor maxilare și contribuie la conturul facial armonios al copilului.

Când cad dinții de lapte (dinții temporari)

Când cad dinții de lapte este cel puțin la fel de important ca momentul apariției lor. Schimbarea dinților la copii începe, în medie, în jurul vârstei de 6 ani, atunci când rădăcinile dinților de lapte încep să se resoarbă natural, iar dinții permanenți încep să exercite presiune de jos.

Procesul este în general nedureros. Dintele de lapte se clătină din ce în ce mai mult, până cade singur. Nu este recomandat să forțezi extracția unui dinte care nu este suficient de mobil.

Ordinea în care cad dinții de lapte

Dacă te întrebi când încep să cadă dinții de lapte, e bine să știi că ei cad cam în aceeași ordine în care au apărut, adică: 

  1. Incisivii centrali: cad la 6-7 ani
  2. Incisivii laterali: cad la 7-8 ani
  3. Primii molari de lapte: cad între 9-11 ani
  4. Caninii de lapte: cad între 9-12 ani
  5. Molarii secunzi de lapte: cad între 10-12 ani

Durata schimbării dentiției

Procesul complet de schimbare a dinților la copii durează aproximativ 6 ani – de la primul dinte permanent, care apare în jur de 6 ani, până la completarea dentiției definitive, în jur de 12 ani. Este o perioadă lungă, în care copilul va avea simultan dinți de lapte și dinți permanenți.

Probleme frecvente ale dinților de lapte

Chiar dacă sunt temporari, dinții de lapte pot dezvolta probleme care necesită atenție stomatologică. Ignorarea lor poate afecta nu doar dentiția temporară, ci și pe cea permanentă. Programează chiar acum o consultație pentru copilul tău și discută cu un medic pedodont – la clinica Dorobanți sau clinica Unirea.

Probleme comune ale dinților de lapte

Cariile dentare la copii

Cariile pe dinți de lapte sunt extrem de frecvente, deoarece smalțul subțire al dinților temporari îi face mai vulnerabili la atacul acid al bacteriilor. Netratate, cariile pot ajunge rapid la nerv, provocând durere și infecție. Mai mult, o infecție la nivelul unui dinte de lapte poate afecta mugurele dintelui permanent din apropiere.

Erupția dentară întârziată

Dacă la 12-13 luni nu a apărut niciun dinte, este recomandat un consult stomatologic pentru a exclude eventuale cauze (deficiențe nutriționale, probleme genetice sau anomalii ale mugurilor dentari).

Pierderea prematură a dinților de lapte

Cauzată de carii avansate sau traumatisme, pierderea prematură dinți de lapte poate duce la migrarea dinților vecini și la probleme de spațiu pentru dentiția permanentă. În aceste cazuri, medicul stomatolog poate recomanda un menținător de spațiu.

Anomalii dentare

Uneori apar dinți supranumerari copii (dinți în plus față de cei 20 normali) sau, dimpotrivă, absența unor dinți, situație numită hipodontie copii. Acestea necesită evaluare stomatologică și, uneori, tratament ortodontic. Află mai multe despre anomaliile dentare la copii. 

Malocluzia

Alinierea incorectă a dinților sau mușcătura incorectă pot apărea din cauza pierderii premature a dinților, a obiceiurilor orale (suzetă, supt degetul) prelungite sau a factorilor genetici.

Îngrijirea dinților de lapte

În mod ideal, igiena orală bebeluși trebuie să înceapă înainte de apariția primului dinte de lapte,  pentru a păstra cavitatea orală a bebelușului curată și lipsită de bacterii. Chiar dacă nu există dinți în cavitatea orală, țesuturile existente trebuie îngrijite, acestea fiind:

  • limbă;
  • obraji;
  • gingii.

Gingiile normale au o culoare rozalie, sunt suple și fără leziuni. Un semn premergător erupției dentare este reprezentat de modificarea culorii acesteia într-o culoare roșie intensă, alături de inflamație. Se numește gingivită de erupție și nu ridică probleme mari, nefiind un motiv de îngrijorare.

Gingiile trebuie curățate, chiar dacă dinții nu sunt încă prezenți. Poți apela la comprese sterile sau șervețele cu xilitol, curățând ușor țesuturile amintite, de 2 ori pe zi. Este important să faci asta, pentru a obișnui bebelușul cu aceste senzații, pregătindu-l pentru momentele când va avea dinți.

Igiena orală corectă a dinților de lapte

Igiena orală bebeluși se face în 3 etape. 

  1. Înainte de apariția dinților

Curăță gingiile bebelușului după fiecare masă cu o compresă umedă sau cu un degetar de silicon. Acest obicei reduce bacteriile din cavitatea bucală și pregătește terenul pentru o igienă dentară corectă. 

  1. Începând cu primul dinte

Obiceiul de periaj dinți copii începe imediat ce apare primul dinte de lapte, cu o periuță cu cap mic și peri moi, și folosind o cantitate mică de pastă de dinți cu fluor – cam cât un bob de orez pentru copiii sub 3 ani și cât un bob de mazăre pentru cei între 3 și 6 ani. 

Pasta de dinți aleasă pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani trebuie să conțina 1000 ppm Fluor, iar ca alternativă a acestuia, putem alege o pastă cu hidroxiapatită. Pentru copiii mai mari de 3 ani, alegem o pastă cu 1000 ppm F sau chiar mai mult, dacă există un risc carios mare. Peste 6 ani, putem trece la pastele de dinți pentru adulți, cu 1500 ppm F, în aceeași cantitate.

  1. Frecvența periaj dinți copii

Periajul dinților la copii se face de două ori pe zi, dimineața și seara, înainte de culcare. Periajul de seară este cel mai important, deoarece saliva se reduce în timpul somnului, iar dinții de lapte sunt astfel mai expuși la bacterii și carii.

Alimentația și sănătatea dentară

Zahărul este principalul inamic al dinților de lapte. Bacteriile din cavitatea bucală transformă zahărul în acizi care atacă smalțul. Pe cât posibil, încearcă să limitezi băuturile zaharoase, mai ales înainte de culcare. Vorbim aici despre lapte cu miere sau ceaiuri îndulcite. Alimentele bogate în calciu (lactate, legume verzi) și în vitamina D ajută la mineralizarea smalțului dentar.

Vizitele la stomatolog

Prima vizită la stomatolog ar trebui să aibă loc în jurul vârstei de 1 an sau la cel târziu 6 luni după apariția primului dinte. Controalele stomatologice periodice, realizate la fiecare 6 luni, permit medicului să descopere din timp eventuale carii dinți de lapte și alte probleme, înainte ca acestea să devină complexe.

Prevenirea cariilor la dinții de lapte

De ce sunt dinții de lapte mai predispuși la carii? Smalțul dinților de lapte este mai subțire decât smalțul dinților permanenți. Acest lucru face ca acidul să deterioreze dinții și să provoace carii mai ușor. De fiecare dată când copilul bea sau mănâncă ceva, acidul se poate forma în decurs de 20 de minute și rămâne pe dinți dacă nu este îndepărtat, ducând la eroziunea smalțului și la apariția cariilor. 

Încadrată în caria precoce a copilăriei, caria de biberon afectează copiii încă de dinainte de a împlini 1 an și poate avea efecte devastatoare asupra danturii copilului. Ea se manifestă prin apariția demineralizărilor la nivelul incisivilor de pe arcada superioară și pe fața dinspre limbă a măselelor de pe arcada inferioară. Folosirea prelungită a biberonului face ca laptele să stagneze pe dinți, ducând astfel la demineralizare. În timp, aceasta se transformă în carii adevărate, care vor distruge dinții.

Metode de prevenire a cariilor pe dinți de lapte

Cariile pe dinți de lapte pot fi prevenite prin câteva măsuri simple. 

Fluorul ajută la întărirea smalțului dentar și la prevenirea cariilor. Fluor copii dinți se administrează local, prin pasta de dinți fluorizată și aplicații de fluor pe dinți în cabinetul stomatologic.

Sigilarea dentară la copii este o metodă simplă și eficientă prin care se pot preveni cariile pe dinți de lapte. Medicul stomatolog pedodont aplică un strat subțire de rășină pe suprafețele de masticație ale molarilor, acoperind șanțurile și gropițele în care se acumulează placa bacteriană. O sigilare dentară copii poate reduce semnificativ riscul de carii. 

Evitarea zahărului din alimentație este o altă modalitate prin care putem ține cariile la distanță, precum și controlul stomatologic preventiv, realizat o dată la 6 luni, pentru a putea depista din timp orice risc de carii. 

Întrebări frecvente despre dinții de lapte

Ce se întâmplă dacă un dinte de lapte nu cade?

Dacă un dinte de lapte nu cade la vârsta așteptată, iar dintele permanent a început deja să iasă în spatele sau în fața lui, cel mai indicat este să vii cu copilul la un consult stomatologic. În unele cazuri, medicul poate recomanda extracția dintelui de lapte persistent pentru a permite dintelui permanent să se poziționeze corect.

Este normal ca un copil să aibă carii pe dinții de lapte?

Cariile pe dinți de lapte apar frecvent la copii, din diferite cauze: igiena orală insuficient realizată, zahărul din alimentație, adormitul cu biberonul. Este necesar să se facă un tratament carii dinți de lapte. În caz contrar, pot provoca dureri copilului, infecții dentare și pot afecta mugurii dinților permanenți. 

Trebuie tratați dinții de lapte cariați?

Da, întotdeauna. Un tratament carii dinți de lapte este la fel de important ca îndepărtarea cariilor de pe dinții permanenți. Opțiunile includ obturații (plombe), tratamente de canal adaptate pentru dinții temporari sau extracția, dacă dintele nu mai poate fi salvat. Ignorarea cariilor pe dinți de lapte duce la durere, infecții și, cel mai grav, la afectarea dinților permanenți.

Ce faci dacă un dinte de lapte se rupe?

Dacă un dinte de lapte se rupe în urma unui traumatism, vino cu copilul la medicul stomatolog în cel mai scurt timp. Medicul va evalua dacă fragmentul de dinte rămas poate fi lăsat pe loc, dacă necesită tratament sau extracție, și dacă există risc de afectare a mugurelui permanent.

Poate febra să apară în timpul erupției dentare?

O temperatură ușor crescută (până la 37,5°C) poate fi asociată cu erupția dentară, dar febra mare (peste 38°C) nu este cauzată de dentiție. Dacă bebelușul are febră ridicată, mergi cu el la medicul pediatru pentru un consult. 

Ce ajută la calmarea durerii în timpul erupției dentare?

Metodele naturale sunt adesea suficiente: masajul ușor al gingiei cu un deget curat, inele de dentiție răcite la frigider (nu congelate), sau o linguriță rece. Gelurile anestezice pentru gingii pot fi folosite la recomandarea medicului, cu atenție la dozaj. 

Când apar primele măsele la copii?

Mulți părinți au întrebări despre vârsta apariție dinți bebeluși și când ies primii dinți la bebeluși. În cazul măselelor de lapte, acestea apar în jurul vârstei de 13-19 luni. Molarii secunzi apar ceva mai târziu, între 25 și 33 de luni. Apariția molarilor este adesea mai dificilă decât cea a incisivilor, deoarece suprafața de erupție este mai mare.

Este normal ca erupția dentară să fie întârziată?

O erupție dentară întârziată este considerată normală atâta timp cât primii dinți apar înainte de vârsta de 12-15 luni. Dacă la 15 luni nu a apărut niciun dinte, consultul stomatologic este recomandat pentru a exclude cauzele medicale.

Ce se întâmplă dacă un dinte de lapte cade prea devreme?

Dacă vorbim de o pierdere prematură dinți de lapte cauzată de carii avansate sau de traumatisme, acest fapt poate permite dinților vecini să migreze și să ocupe spațiul destinat dintelui permanent. În această situație, medicul stomatolog poate recomanda un menținător de spațiu, un mic aparat ortodontic ce are rolul de a păstra locul liber până când dintele permanent este gata să erupă.

Când trebuie făcută prima vizită la stomatolog pentru copil?

Prima vizită la stomatolog pentru copii este recomandată în jurul vârstei de 1 an sau la 6 luni după apariția primului dinte. Scopul acesteia nu este de a face un tratament, ci de a evalua dezvoltarea dentiției, de a primi sfaturi de igienă orală adaptate vârstei copilului și de obișnuire a celui mic cu medicul stomatolog, acesta fiind un pas important pentru a preveni anxietatea dentară la vârste mai mari.