Sinuzita maxilară – Cauze, Simptome & Tratament
Dacă te-ai confruntat recent cu dureri faciale, nas înfundat, dureri de dinți, oboseală și temperatură ridicată a corpului, s-ar putea să ai de-a face cu o sinuzită maxilară, nu cu o răceală.
Sinuzita maxilară este o afecțiune din sfera ORL și poate fi de mai multe tipuri: sinuzită acută, sinuzită maxilară cronică, sinuzită maxilară de cauză dentară (odontogenă). Studiile arată că aproximativ 30% dintre sinuzitele cronice au la bază o infecție dentară. Află din acest articol care sunt cauzele, simptomele și opțiunile de tratament pentru sinuzita maxilară.
Ce este sinuzita maxilară?
Sinuzita maxilară apare frecvent atunci când sinusurile maxilare, situate în spatele pomeților, se inflamează sau se infectează. Această afecțiune apare atunci când o infecție bacteriană, virală sau fungică, sau chiar o alergie, irită mucoasa sinusului și blochează comunicarea acestuia cu nasul.
Sinuzita maxilară poate fi acută, atunci când simptomele apar brusc și durează o perioadă scurtă de timp, sau cronică, dacă inflamația persistă timp de mai multe luni. Uneori, cauza poate fi de natură dentară – infecțiile de la nivelul dinților superiori extinzându-se către sinusurile maxilare – iar atunci vorbim despre sinuzita maxilară odontogenă.
Ce sunt sinusurile maxilare?
Sinusurile sunt cavități goale umplute cu aer, localizate în spatele oaselor faciale, care fac legătura cu cavitatea nazală. Sinusul maxilar face parte din sinusurile paranazale.
Organismul uman are 4 tipuri de sinusuri: etmoid, maxilar, frontal și sfenoid. Sinusurile maxilare sunt situate în spatele pomeților, de o parte și de alta a nasului și sunt căptușite cu o membrană mucoasă. Atunci când această membrană mucoasă se inflamează sau se umflă, apare sinuzita maxilară, una dintre cele mai frecvente forme de sinuzită în zilele noastre.
Dezvoltarea acestor sinusuri maxilare începe încă din a treia lună de viață intrauterină și se finalizează în jurul vârstei de 12–14 ani, odată cu erupția ultimilor dinți permanenți. Dinții aflați cel mai aproape de sinusurile maxilare sunt molarul de 12 ani (al doilea molar), molarul de 6 ani (primul molar), molarul de minte și premolarii.
În cazul pacienților care au dinți lipsă, sinusurile tind să coboare, ceea ce poate crea dificultăți atunci când este necesară inserarea de implanturi dentare. Între dinții de pe arcada superioară și sinus se află o membrană subțire, numită membrana sinusală, care poate fi ușor perforată dacă tratamentele nu sunt realizate corect. În interior, această cavitate plină cu aer este căptușită de o mucoasă cu rol protector.
Tipuri de sinuzită maxilară
Sinuzita maxilară, sau inflamația sinusurilor maxilare, poate fi acută sau cronică. Sinuzita acută durează de obicei mai puțin de 4 săptămâni, în timp ce sinuzita cronică se întinde pe o perioadă mai lungă de timp, de 12 săptămâni sau mai mult, chiar și cu tratament continuu. La acestea se adaugă și forma particulară de sinuzită cronică maxilară, de cauză dentară, și anume sinuzita odontogenă. Iată ce ar trebui să știi despre fiecare formă în parte.
Sinuzita maxilară acută
Sinuzita maxilară acută apare din cauza unei infecții a căilor respiratorii superioare (ICRS), de cele mai multe ori. Fluidele acumulate în sinus nu mai pot fi eliminate și se suprainfectează cu o serie de bacterii, diferite de cele prezente în sinuzita cronică.
Cum recunoști sinuzita maxilară acută? Cele mai frecvente simptome de sinuzită maxilară sunt: dureri de cap, dureri faciale care pot iradia la tâmple sau la orbite.
Durerea este ascuțită, mai severă dimineața și la prânz și dispare seara. Se agravează atunci când te apleci în față, alergi sau faci mișcări bruște.
Alte simptome specifice sunt nasul curgător, cu secreții nazale inițial apoase, dar care se îngroașă în timp, devenind gălbui, febră mare. Dacă aceste simptome durează mai mult de 6 săptămâni, afecțiunea progresează spre sinuzită cronică maxilară.
Sinuzita maxilară cronică
În cazul sinuzitei maxilare cronice, inflamația persistentă a mucoasei reduce cantitatea de oxigen din țesuturi, creând un mediu propice pentru bacteriile anaerobe. Aceste bacterii nu necesită oxigen pentru a supraviețui și a se multiplica, și sunt frecvent implicate în infecțiile dentare. Cele mai întâlnite specii identificate includ diferite tipuri de streptococi, dar și stafilococul auriu.
Cum recunoști sinuzita maxilară cronică? Simptomele includ secreții nazale excesive, uneori de culoare verde, sau chiar nas înfundat, dureri surde sau severe în zona feței, îndeosebi la nivelul obrajilor.
Sinuzita maxilară odontogenă (cauzată de probleme dentare)
Sinuzita odontogenă apare atunci când mucoasa sinusului este infectată cu bacterii provenite de la dinții de pe arcada superioară, din cauza contactului foarte strâns dintre dinți și sinusul maxilar. Această formă de sinuzită apare în special din cauza mai multor specii de bacterii, în principal anaerobe, dar și unele aerobe, chiar dacă în număr mai mic.
Dacă nu se ia în calcul și o patologie dentară, și nu se face o examinare stomatologică riguroasă, sinuzita maxilară nu se va vindeca doar cu medicamente și poate rămâne rezistentă la tratament, până când se elimină sursa infecției.
Sinuzita maxilară – Cauze
Apariția sinuzitei maxilare poate fi influențată de mai mulți factori, iar cunoașterea și înțelegerea acestora te poate ajuta să previi afecțiunea, dar și să acționezi la timp pentru a o trata eficient. Iată care sunt principalele cauze de sinuzită maxilară:
- infecțiile bacteriene și virale – răcelile sau infecțiile respiratorii pot declanșa inflamația sinusurilor;
- problemele dentare – infecțiile de la dinții superiori pot pătrunde în sinusurile maxilare;
- deviația de sept și alte afecțiuni ORL – malformațiile nazale sau polipii pot împiedica curățarea obișnuită a sinusurilor;
- factori de risc: alergii, fumat, poluare – expunerea la acești factori care țin de stilul de viață te pot predispune la sinuzite maxilare recurente.
Sinuzita maxilară – Simptome
Unele simptome pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există și simptome specifice de sinuzită maxilară, cum ar fi:
- durerea facială și presiunea resimțită în zona obrajilor;
- secreții nazale de culoare galbenă sau verde;
- dureri de cap;
- senzație de nas înfundat;
- respirație urât mirositoare;
- febră;
- oboseală.
Sinuzita maxilară de cauză dentară – Cauze & Simptome
Această formă de sinuzită apare atunci când infecțiile dentare ajung la sinusurile maxilare. De multe ori, sinuzita nu răspunde la tratamentul medicamentos clasic până nu este îndepărtată cauza de origine dentară.
Sinuzita maxilară odontogenă – Cauze
Printre cele mai frecvente cauze de origine dentară pentru sinuzita odontogenă se numără:
- probleme dento-parodontale ale dinților în apropierea sinusurilor:
- carii netratate, la care infecția s-a răspândit în sinus;
- pseudochisturile formate din cauza bolii parodontale sau infecțiilor periapicale, de la nivelul rădăcinii dinților;
- tratamente endodontice eșuate – tratamentele de canal care nu au reușit să elimine infecția pot provoca inflamația sinusurilor;
- complicații și incidente în timpul extracțiilor dentare;
- comunicările oro-sinusale cauzate de manoperele chirurgicale – uneori, vârfurile rădăcinilor sunt înfipte adânc în membrana sinusală și, dacă nu sunt analizate corect investigațiile imagistice, se poate crea un orificiu de comunicare între sinus și cavitatea orală;
- chisturi de mai multe tipuri, printre care și chisturile odontogene, ce se dezvoltă din celule restante din care s-au dezvoltat și dinții. Ele cresc foarte mult în dimensiuni, uneori invadând sinusul maxilar. Frecvent, ele se formează în jurul măselelor de minte.
- tumori de origine odontogenă, precum ameloblastomul, odontomul, cementomul;
- nereușite în intervențiile de implantologie orală – plasarea incorectă a implanturilor dentare, care duce la perforarea membranei sinusale;
- sinus lift maxilar realizat incorect, ca parte din pregătirea preimplantară.
Sinuzita maxilară odontogenă – Simptome
Sinuzita maxilară de origine dentară poate prezenta simptome precum:
- dureri difuze la nivelul oaselor feței, în special în zona pomeților;
- dureri dentare la nivelul dinților din spate (molarilor și premolarilor);
- secreții nazale persistente, uneori cu miros neplăcut;
- dureri de cap și senzație de presiune facială accentuată;
- sensibilitate la mestecare sau la palparea feței;
- congestie nazală;
- creșterea temperaturii corpului și senzație de oboseală.
Sinuzita maxilară – Legătura dintre sănătatea dentară și sinusurile maxilare
Sinusurile maxilare sunt foarte apropiate de rădăcinile dinților superiori. Sănătatea dinților de pe arcada superioară influențează direct sănătatea sinusurilor. Cariile netratate, infecțiile pulpare sau procedurile stomatologice nereușite pot transmite inflamația către sinusuri, provocând sinuzită cronică maxilară sau recurentă.
Dacă menții o igienă orală corespunzătoare, prin periaj dentar de 2 ori pe zi, folosirea aței dentare și a dușului bucal, și mergi periodic la controale stomatologice, poți contribui activ la prevenirea apariției de probleme legate de sinusuri maxilare.
Sinuzita maxilară – Când trebuie să mergi la medic?
Pentru a evita apariția de complicații și în mod special infecția sinusurilor maxilare, este important să te prezinți la medicul stomatolog de cel puțin 2 ori pe an, dar și ori de câte ori simți o modificare la nivelul dinților, cum ar fi:
- apariția unei carii dentare;
- sensibilitate la consumul de alimente dulci, calde sau reci;
- sensibilitate la mestecat (masticație)
- durere la nivelul dinților din spate (zona din spate a maxilarului).
Sinuzita maxilară – Cum se pune diagnosticul?
Sinuzita maxilară trebuie diagnosticată corect pentru a putea fi tratată corespunzător, în funcție de cauza exactă. Dacă se identifică și cauza dentară, iar tratamentul sinuzitei se face concomitent cu tratarea dinților afectați, șansele de reușită sunt mult mai mari.
Pentru a diagnostica sinuzita maxilară, pot fi necesare mai multe tipuri de investigații, precum:
- consultul stomatologic și ORL – pentru a evalua simptomele, istoricul pacientului și posibilele cauze dentare sau din sfera ORL.
- radiografia panoramică – permite vizualizarea sinusurilor, a rădăcinilor dinților superiori și a eventualelor infecții sau probleme parodontale. Dezavantajul este că dimensiunea leziunilor și afectarea sinusurilor nu pot fi depistate în totalitate, din cauza suprapunerii cu alte structuri de la nivelul feței.
- CT (computer tomograf) – are o rezoluție înaltă și permite diferențierea clară între țesuturile moi și cele dure, fiind metoda de bază pentru diagnosticul sinuzitei.
- CBCT (computer tomograf cu fascicul conic) – utilizează doar 10% din doza de radiații a unui CT clasic. Este extrem de utilă pentru evaluarea osului, planificarea implanturilor sau a procedurilor de sinus lifting.
- analize de laborator, dacă medicul consideră necesar, pentru a detecta eventuale infecții sau inflamații sistemice.
Examinarea clinică, realizată împreună cu investigațiile imagistice potrivite, contribuie la diagnosticarea corectă a sinuzitei maxilare și la conceperea unui plan de tratament personalizat.
Tratament pentru sinuzita maxilară
Tratamentul acestei afecțiuni are în vedere cauza, durata și severitatea inflamației. În general, tipurile de tratament pentru sinuzita maxilară sunt cel medicamentos sau cel chirurgical.
Tratament medicamentos pentru sinuzita maxilară
În formele acute sau moderate, sinuzita maxilară poate fi tratată conservator, prin:
- antibiotic pentru sinuzita maxilară, dacă infecția are cauză bacteriană, care se administrează conform recomandării medicului curant;
- decongestionante nazale și spray-uri cu corticosteroizi, pentru reducerea inflamației și drenajul mai ușor al sinusurilor;
- antialergice, în cazul în care alergiile sunt cauza inflamației sinusurilor;
- medicație pentru ameliorarea simptomelor, precum analgezice pentru durere și antiinflamatoare.
De multe ori, tratamentul stomatologic și asocierea acestuia cu antibioterapie sunt suficiente pentru vindecarea sinuzitei maxilare odontogene.
Tratament chirurgical pentru sinuzita maxilară
În cazurile cronice sau când inflamația nu răspunde la tratamentul medicamentos, poate fi necesară o operație de sinuzită maxilară.
O operație de sinuzită maxilară se face cu ajutorul unui endoscop, care se introduce prin cavitatea nazală și permite o vizualizare mai bună a sinusurilor. Totodată, toate chisturile/formațiunile pot fi îndepărtate și apoi făcute spălături cu soluții saline sau antimicrobiene.
Cum decurge o recuperare după operația de sinuzită maxilară? Majoritatea pacienților revin la activitățile zilnice ușoare în 1 – 3 zile, însă vindecarea completă a sinusurilor poate dura între 2 – 4 săptămâni. Este normal să apară congestie nazală, secreții, ușoară durere sau presiune facială. Medicul poate recomanda analgezice și decongestionante pentru ameliorare. Spălăturile nazale cu soluții saline sunt esențiale pentru curățarea sinusurilor și prevenirea acumulării de secreții. Evitarea tusei puternice, strănutului violent și a efortului fizic intens sunt recomandate în primele zile de la operație sinuzită maxilară.
Sinuzita maxilară netratată – Complicații
Complicațiile sinuzitei maxilare sunt rare, dar pot apărea mai ales dacă afecțiunea nu este tratată la timp. Datorită proximității sinusurilor față de structuri faciale și craniene importante — cum ar fi vase mari de sânge și orbitele — infecția se poate răspândi rapid și poate provoca probleme severe, printre care:
- osteomielită (răspândirea infecției către osul din jurul sinusurilor);
- abces orbito-ocular (acumulare de puroi în zona ochiului);
- meningită (inflamația membranelor care învelesc creierul);
- abces cerebral (acumulare de puroi în interiorul creierului);
- septicemie (infecție generalizată în sânge)
- nevralgii infraorbitare (dureri și sensibilitate în zona obrajilor și a ochilor);
- tromboflebita venelor oculare (inflamarea și obstrucția venelor din zona oculară).
Prevenția sinuzitei maxilare de origine dentară
Printre cele mai importante măsuri de prevenție sinuzită maxilară de origine dentară se numără:
- igiena orală realizată corect, prin periaj regulat de 2 ori pe zi, folosirea aței dentare și a apei de gură; acestea ajută la prevenirea cariilor și a infecțiilor gingivale;
- vizitele periodice la stomatolog – controlul stomatologic ajută la identificarea timpurie a problemelor dentare, înainte ca acestea să se agraveze;
- tratarea problemelor dentare precum carii, infecții pulpare, boala parodontală – acestea trebuie tratate imediat cum apar, pentru a împiedica răspândirea infecției către sinusuri.
Întrebări frecvente despre sinuzita maxilară
Sinuzita maxilară ridică adesea numeroase întrebări, mai ales când vine vorba de simptome, tratamente și prevenție. Mai jos, ți-am pregătit răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări despre sinuzita maxilară.
Sinuzita maxilară trece de la sine?
Sinuzita acută și ușoară, cauzată de infecții virale, se poate ameliora de la sine în câteva zile sau săptămâni, fără a necesita tratament. Însă dacă vorbim de sinuzită cronică maxilară sau de sinuzită odontogenă, atunci nu, acestea nu dispar fără tratament.
Sinuzita maxilară se poate trata acasă?
Poți completa tratamentul prescris de medic pentru sinuzită maxilară cu unele măsuri auxiliare, pe care le poți face acasă și care ajută temporar la ameliorarea simptomelor, precum: hidratare intensă, comprese calde aplicate pe față, spălături nazale cu soluții saline. Dacă sinuzita este de origine bacteriană sau dentară, este necesar un consult medical.
Sinuzita odontogenă apare după extracția măselei de minte?
Da, în unele cazuri. Dacă extracția afectează membrana sinusală sau se produce o infecție postoperatorie, bacteriile pot pătrunde în sinusurile maxilare, declanșând sinuzita de origine dentară.
Poate sinuzita odontogenă să apară după un implant dentar?
Doar dacă implantul dentar nu a fost poziționat corect, bacteriile pătrund la locul intervenției și se răspândesc către sinusuri.
Când este nevoie de intervenție chirurgicală pentru sinuzita maxilară?
Foarte puține persoane au nevoie de intervenție chirurgicală pentru sinuzită maxilară. În majoritatea cazurilor, afecțiunea poate fi vindecată prin tratament medicamentos. Intervenția chirurgicală este necesară în cazurile cronice, atunci când tratamentul medicamentos nu ameliorează simptomele, sau când există obstacole anatomice care împiedică drenajul sinusurilor.
Sinuzita odontogenă este contagioasă?
Nu, sinuzita odontogenă nu este contagioasă. Dar virusurile și bacteriile care o cauzează pot fi. Spală-te riguros pe mâini, tușește în cot și evită contactul cu alte persoane când strănuți.
Există tratamente naturiste eficiente pentru sinuzita maxilară?
Remediile naturiste, cum ar fi inhalarea aburilor sau spălăturile nazale cu soluții saline, pot ameliora temporar simptomele și descongestiona sinusurile. Dar ele nu înlocuiesc tratamentul medicamentos sau alte manopere necesare, mai ales în cazurile de sinuzită odontogenă.
Poți zbura cu avionul dacă ai sinuzita odontogenă?
Zborul cu avionul amplifica durerea sau disconfortul, din cauza creșterii presiunii din avion. Ideal ar fi să eviți călătoriile cu avionul până ți se ameliorează simptomele sau să întrebi medicul înainte de zbor.
Surse:
https://www.vinmec.com/eng/blog/causes-and-treatment-of-maxillary-sinusitis-en
https://entgasouth.com/blog/maxillary-sinusitis-symptoms-and-treatment-approaches
https://perthwisdomteethclinic.com.au/sinus-infections-after-wisdom-teeth-removal/
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/maxilla-sinusitis