Frica de dentist (dentofobia) – Simptome, cauze & tratament
În cabinetul de stomatologie, atunci când vorbim despre tratamente, rezultate, dar și menținerea acestora pe termen lung, trebuie să se țină cont de anxietate și, anume, de natura și implicațiile acesteia atât pentru pacient, cât și pentru echipa de medici.
Anxietatea de origine dentară este într-adevăr, o problemă comună care poate afecta oamenii de toate vârstele, iar în acest articol vom detalia despre cum se manifestă, care sunt cauzele și ce soluții de tratament există.
Ce este dentofobia?
Frica de dentist, dentofobia și anxietatea de origine dentară sunt termeni adesea utilizați și interschimbați, însă ei indică, de fapt, diferite tipuri de anxietate.
Frica dentară reprezintă o reacție emoțională normală la un stimul specific extern dentar.
Anxietatea de origine dentară reprezintă o stare generală în care pacientul simte o reținere și este pregătit pentru anumite evenimente negative.
Fobia dentară este cel mai sever tip de anxietate, care poate conduce la evitarea prezentării în cabinetul dentar, chiar dacă pacientul prezintă un disconfort major.
Simptome – Cum se manifestă dentofobia (frica de dentist)?
Fobia dentară este descrisă ca fiind un sentiment extrem de puternic, o frică irațională, de o intensitate inexplicabilă. Ea se manifestă prin:
- creșterea ritmului cardiac și a respirației;
- neîncredere față de medicul dentist și o relație disfuncțională cu acesta;
- amânarea tratamentului cât mai mult posibil, până când durerea depășește teama;
- posibile complicații în timpul tratamentelor și post-tratament;
- greață și amețeli;
- transpirație excesivă și agitație;
- urinare frecventă;
- senzația de gât și gură uscate;
- transpirația palmelor, frunții și buzei superioare.
Cauze pentru frica de dentist / stomatolog
Deși se studiază de mult timp cauzele care pot duce la dezvoltarea unei frici atât de puternice față de vizitele la medicul stomatolog, acestea încă nu sunt pe deplin înțelese. Printre mecanismele care pot contribui la dentofobie se regăsesc:
- accesul la informații care amplifică senzația de neliniște și teamă, probabil neînțelese pe deplin;
- contactul cu oameni care au avut experiențe negative anterioare și comportamentul acestora față de ideea de a merge la stomatolog;
- experiențele neplăcute proprii, asociate întotdeauna cu durerea.
Tipuri de dentofobie și alte frici legate de tratamentul dentar
Așa cum am explicat mai sus, în funcție de intensitate, teama de a merge la stomatolog poate fi împărțită în:
- frica de dentist;
- anxietatea dentară;
- dentofobia
De cele mai multe ori, oamenii nu se tem de medicul dentist, ci de:
- lucrurile și instrumentele cu care acesta lucrează;
- durere;
- mediul din cabinet;
- zgomotele făcute de aparatură;
- mirosurile și gusturile experimentate în timpul tratamentului;
- durerea și senzațiile care pot apărea.
Totodată, invadarea spațiului personal și senzația instrumentelor multiple în cavitatea orală, care se asociază cu frica de sufocare, pot constitui o sursă serioasă de teamă pentru unele persoane.
Dentofobia versus fobii asociate
Dentofobia nu vine mereu de una singură se asociază frecvent cu următoarele fobii:
- Frica de ac – denumită și tripanofobie. Pe foarte mulți pacienți îi sperie ideea de anestezie locală din cauza fobiei de ace.
- Frică de a vomita – denumită și emetofobie. Sunt oameni care au un reflex de vomă foarte accentuat, în special atunci când tratamentul stomatologic implică dinții din spate.
- Frica de medici – denumită și iatrofobie. Din cauza experiențelor neplăcute de-a lungul vieții, există persoane care se tem de medici sau pot prezenta Sindromul de Halat Alb, adică prezintă o stare de anxietate în momentul în care se întâlnesc cu medicii care poartă halate albe.
Factori declanșatori – Ce poate declanșa teama de consult?
Ca orice teamă, ea poate fi declanșată și amplificată de anumiți factori. Aceștia se numesc factori trigger, care pot induce pacientului o stare de frică nejustificată, care va duce la refuzarea tratamentului sau desfășurarea acestuia în condiții dificile.
- Relația de neîncredere cu medicul stomatolog – este definitorie în acest sens. Dacă medicul nu arată empatie și bunăvoința de a explica toate procedurile necesare, va determina pacientul să privească cu scepticism tratamentul stomatologic
- Timpul lung petrecut în sala de așteptare – cu cât pacientul petrece mai mult timp așteptând, cu atât acesta își va face mai multe gânduri negative și va încerca să anticipeze ce se va întâmpla, crescând astfel nivelul anxietății. Totodată, mirosul specific unei clinici stomatologice poate alimenta această stare.
- Sunetul instrumentelor stomatologice – cu precădere al turbinei, care reprezintă unul dintre cei mai importanți factori în declanșarea anxietății, pentru mulți dintre pacienți. Pentru a elimina această teamă, laserul a venit în ajutorul medicilor noștri, un instrument cu ajutorul căruia cei mici și cei mari își înving temerile. Poți citi mai multe despre tehnologia laser aici.
Factori de risc pentru teama de stomatolog
Frica de stomatolog poate apărea pe fondul unor probleme existente, fiind uneori chiar amplificată de acestea:
- istoricul pacientului cu multiple fobii;
- tulburări anxioase (anxietate generalizată, fobie socială, sindrom posttraumatic);
- atacuri de panică frecvente;
- consum abuziv de diverse substanțe.
Diagnostic dentofobie
Pentru a identifica fobia dentară, medicul stomatolog trebuie să aibă parte de o consultație cu pacientul în cauză. El va pune întrebările necesare cu calm, arătând empatie și înțelegere. Astfel, pacientul îi va spune care sunt cele mai mari frici ale lui, iar medicul va discuta despre fiecare în parte, explicându-i etapele fiecărei proceduri în parte. Pe măsură ce consultația se desfășoară, medicul poate analiza răspunsul pacientului, gesturile și emoțiile.
Totodată, se pot folosi anumite chestionare, menite să identifice nivelul de anxietate, pe care pacientul le completează singur. Se vor analiza răspunsurile precum evitarea tratamentului, anularea programărilor, temerile legate de tratamentul stomatologic. Pe baza acestor chestionare, pacientul va fi încadrat astfel:
- ușor anxios;
- anxietate moderată:
- anxietate severă sau fobie dentară.
Tratament – Cum sa scapi de frica de dentist?
Frica de dentist nu este ceva controlabil sau dorit de pacient. Dimpotrivă, pacientul își dorește să rezolve afecțiunile dentare, însă temerile îl împiedică. Pentru a ajuta pacientul, acesta poate fi îndrumat spre: psihoterapie, ghidat direct de către medicul dentist (în cazul unei anxietăți ușoare sau moderate), inhalosedare sau chiar cu ajutorul medicației anxiolitice, sedare conștientă și anestezie generală.
Mediul din clinica stomatologică este locul unde pacientul trebuie să se simtă în siguranță, unde recepționerele și asistentele medicale îi vorbesc cald și creează o atmosferă plăcută. Este primul contact pe care pacientul îl are cu mediul stomatologic, astfel că trebuie să fie unul lipsit de stres. De asemenea, timpul de așteptare trebuie să fie redus, iar programările să fie respectate, pentru a evita anticiparea experiențelor negative.
Terapie
Psihoterapeutul va veni în ajutorul pacienților anxioși cu diferite metode de relaxare și management-ul stresului. Acest lucru constă în aplicarea unor tehnici de respirație profundă și relaxare musculară. Mușchii pot fi detensionați prin exerciții de 5-7 secunde, prin încordarea acestora, cu o pauză de 20 secunde în care aceștia sunt relaxați. Se lucrează 4 zone musculare importante ale corpului:
- picioare, gambe, coapse și fesieri;
- brațe, antebrațe și mâini;
- piept, abdomen și zona lombară;
- față, cap, gât și umeri.
Această tehnică este propusă de către psihoterapeut, însă va fi exersată și acasă, iar ulterior va fi pusă în aplicare și pe fotoliul stomatologic sau oricând pacientul se simte temător.
Relaxarea profundă și respirația diafragmatică pot contribui la reducerea tensiunii de la nivelul pieptului, scăderea frecvenței respirațiilor și se recomandă să fie făcută alături de tehnica relaxării musculare.
Tehnici de relaxare
Una dintre cele mai eficiente tehnici de relaxare este imaginația ghidată, care se face prin dezvoltarea unei imagini plăcute în situații stresante, pentru a-și crea o experiență liniștită și a-i distrage atenția de la stimulii negativi. Imaginația ghidată se desfășoară în 3 pași:
- relaxare;
- vizualizare;
- inducerea unei stări pozitive.
Medicul dentist poate contribui și el la această tehnică, propunându-i pacientului să își imagineze diverse scenarii plăcute, ghidându-l într-o călătorie imaginară și distrăgându-i atenția de la manoperele stomatologice.
Sfaturi practice
Dacă pacientul conștientizează anxietatea de care suferă, lucrul individual sau cu ajutorul unui psihoterapeut poate fi de folos, mai ales dacă exercițiile sunt puse în practică, atunci când acesta trebuie să depășească diferite situații. Meditația și imaginația ghidată sunt adevărate adjuvante în reducerea nivelului de anxietate.
Medicul stomatolog va veni în ajutorul pacientului, creând o atmosferă plăcută prin muzică sau televizor. Explicațiile calme, detaliate ale procedurilor, precum și despre senzațiile pe care acesta le va simți, vor determina pacientul să se simtă în siguranță.
Medicație
Când anxietatea este extrem de severă și niciuna dintre tehnicile amintite mai sus nu dă roade, se poate apela la medicație anxiolitică pentru a reduce nivelul anxietății, astfel încât tratamentul stomatologic să nu mai fie o sursă de stres. Tratamentul farmacologic în scopul reducerii anxietății se va face numai după ce vor fi analizate următorii parametri:
- riscurile implicate și analiza raportului risc-beneficiu;
- gradul de severitate al anxietății;
- istoricul afecțiunilor pacientului și existența contraindicațiilor unor astfel de medicamente;
- costul implicat.
Sedarea ușoară prin medicație anxiolitică nu afectează căile respiratorii, nivelul de răspuns cognitiv al pacientului, iar funcțiile aparatului cardio-vascular rămân intacte.
Sedarea conștientă sau moderată induce o stare de somnolență, însă pacientul rămâne apt de a răspunde stimulilor verbali și tactili. Căile respiratorii nu au nevoie de suport, iar funcția aparatului cardio-vascular nu necesită, de obicei, vreo intervenție.
Sedarea profundă presupune un răspuns întârziat din partea pacientului și este posibil să fie necesar suport al aparatului respirator, însă aparatul cardio-vascular rămâne, în continuare, neafectat.
Anestezia generală este ultimul stadiu al sedării, în care pacientul este inconștient și nu poate răspunde la stimuli. Totodată, este necesară protezarea respiratorie, adică pacientul necesită intubare, iar funcția aparatului cardio-vascular poate fi modificată în aceste condiții.
Complicații ale dentofobiei
Studiile arată că fobia dentară este asociată puternic cu o igienă orală precară. Atunci când pacienții prezintă anxietate severă evită vizitele periodice la medicul stomatolog, amână consulturile în cazul unor probleme existente și anulează frecvent programările. De aceea, la acești pacienți, indicele de carie este extrem de mare, ei fiind predispuși la o evoluție rapidă și gravă a leziunilor carioase.
Din cauza temerilor, chiar și în momentul în care durerile experimentate sunt la o intensitate ridicată, acești pacienți preferă automedicația, în locul unui tratament stomatologic. Astfel, pierderea dinților este timpurie și inevitabilă, procedurile stomatologice ulterioare necesare fiind mai complicate și mai costisitoare.
La ce medic pot apela care înțelege frica de dentist?
Medicii stomatologi trebuie să aibă empatie pentru toți pacienții, indiferent dacă aceștia au anxietate sau nu. Prima consultație trebuie să-i ofere suficient timp medicului pentru a explica problemele existente și ce proceduri stomatologice sunt implicate pentru rezolvarea acestora. Se recomandă ca în prima ședință să nu fie făcută vreo manoperă, ci doar să aibă loc această discuție. Un medic empatic, explicații clare, concise și fără termeni complicați, îi pot oferi confort pacientului. Totodată, inhalosedarea cu protoxid de azot și oxigen poate fi de ajutor în cazul unei anxietăți ușoare sau moderate. Accesând acest link, găsești mai multe informații despre ce presupune această tehnică.
Cum decurge discutia cu stomatologul despre frica de dentist?
Pacientul trebuie să specifice medicului că suferă de anxietate și care sunt temerile lui. Cu ajutorul tehnologiei moderne, medicul îi poate arăta pacientului noile instrumente menite să reducă atât disconfortul, cât și fricile acestuia. Tehnologia laser, spre exemplu, poate contribui la reducerea zgomotelor și vibrațiilor pe care pacientul le resimte, iar anestezia computerizată ajută la reducerea durerii din timpul injectării, prin controlul cantității de substanță anestezică administrată pe minut. Medicul poate propune folosirea căștilor pentru a asculta muzică în timpul procedurilor stomatologice, astfel încât zgomotele să nu mai reprezinte o problemă.
Frica de dentist la copii
Frica de dentist se naște, adesea, încă din copilărie, din cauza experiențelor traumatizate avute de copii în timpul procedurilor stomatologice. Cauzele care contribuie la dezvoltarea unor astfel de sentimentele sunt împărțiți în:
- factori care depind de copil: vârstă, sex, frică în mod general, temperament, comportament, durere, atenție, și experiențele negative legate de tratamentul dentar;
- factori care depind de medic și de echipa din cabinetul dentar;
- factori legați de atmosfera și mediul înconjurător: frica de dentist manifestată de părinți, mediul din care provine copilul și istoricul familial, factori socio-economici.
Comportamentul de bază al medicului în aceste situații constă în comunicare (tehnica tell-show-do, controlul vocii și comunicare nonverbală), atitudine pozitivă, distragere, prezența/absența părintelui, dar și inhalosedare cu oxigen și protoxid de azot. La noi vei găsi medici pedodonți empatici, înarmați cu multă răbdare, gata să ajute copiii să își depășească și cele mai mari temeri. Poți afla mai multe despre partea de pedodonție aici.
În cazurile severe de anxietate, afecțiuni neurologice sau neuropsihice, se poate apela la anestezie generală, care are ca avantaj faptul că într-un timp foarte scurt sunt rezolvate toate problemele de natură dentare ale copilului.
Surse:
- Strategies to manage patients with dental anxiety and dental phobia: literature review. Deva Priya Appukuttan
- Causes and Severity of Dentophobia in Polish Adults—A Questionnaire Study
- Dominika Furgała, Kinga Markowicz, Aleksandra Koczor-Rozmus, Anna Zawilska
- Dental anxiety: causes, complications and management approaches. Raghad Hmud, Laurence J. Walsh
- Dental fear in children and adolescents: a comparison of forms of anxiety management practised by general and paediatric dentists – Katja Diercke, Isabelle Ollinger, Justo L. Bermejo , Katharin Stucke, Christopher J. Lux, Monika Brunner
Pentru detalii și programări adresează-te medicilor de la Advanced Gentle Dentist, specializați în stomatologia laser în Germania și în Statele Unite